Ce au găsit inspectorii fitosanitari în câmp. Tratamentele recomandate pentru această perioadă

Inspectorii fitosanitari se află în aceste zile în teren, pentru a monitoriza atent situația privind evoluția dăunătorilor în culturile de toamnă în contextul creat de condițiile climatice din această perioadă, anunță Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).

Potrivit specialiștilor, aplicarea de tratamente fitosanitare se recomandă doar atunci când este depășit pragul economic de dăunare (PED) – adică în momentul în care paguba estimată este mai mare decât costul intervenției.

Iată ce au descoperit inspectorii fitosanitari în urma controalelor efectuate zilele acestea în câmp, la culturile de grâu, orz și rapiță:

•⁠ ⁠În sudul țării, în culturile de grâu și orz, au fost identificate afide (Schizaphis gr., Macrosiphum a.), iar tratamentele s-au aplicat doar după depășirea PED, adică peste 25% plante atacate.

• De asemenea, a fost observată prezența muștei cerealelor (Mayetiola destructor, Oscinella frit) și a gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides), însă fără depășirea PED. Potrivit specialiștilor ANF, în cazul Zabrus, tratamentele se justifică doar atunci când sunt peste 3% plante atacate și mai mult de 2 larve/m².

• Rozătoarele (Microtus arvalis, Cricetus c., Citellus c.) au fost semnalate punctual, dar sub pragul economic de dăunare care este de peste 5 colonii/ha, astfel că nu s-au aplicat tratamente.

• ⁠În culturile de orz, inspectorii fitosanitari au constatat că boala Pyrenophora teres a apărut pe suprafețe reduse, astfel că intervențiile s-au făcut doar unde și când condițiile meteo au permis.

• ⁠Și la rapiță au fost depistați dăunători precum Brevicoryne spp., Apis spp., Phyllotreta spp. și Atalia colibri. În sud, tratamentele au fost aplicate doar acolo unde inspectorii fitosanitari au constatat că s-a depășit PED, adică peste 10% plante atacate.

„Oficiile fitosanitare au emis buletine de avertizare pentru organismele dăunătoare observate și continuă monitorizarea pe baza criteriilor de avertizare: biologice, fenologice și ecologice, toate corelate cu evoluția vremii”, se precizează în informarea ANF.

De ce nu se recomandă tratamentele așa-zis „preventive”

Potrivit specialiștilor ANF, la temperaturi scăzute, eficiența multor produse de protecție a plantelor scade semnificativ, iar unele substanțe nu mai acționează optim. Același lucru se întâmplă și în cazul fertilizanțilori foliari, care sunt slab absorbiți atunci când plantele intră în repaus sau când vremea este rece și umedă.

Astfel, aplicarea de tratamente fitosanitare „din reflex”, ca „să fie”, nu înseamnă decât bani cheltuiți inutil și intervenții fără efect real, avertizează specialiștii ANF.

În concluzie, fermierii trebuie să rețină că tratamentele fitosanitare nu se aplică „preventiv”, ci doar atunci când sunt justificate tehnic, la depășirea PED, pe baza analizei din teren.

„Această abordare protejează culturile, mediul și susține utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor”, punctează specialiștii ANF.