Consultările privind noul Plan Național Strategic (PNS) de vineri, 17 noiembrie, au avut ca temă principală viitoarele eco-scheme, dar și împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și angajamentele de silvomediu, se arată într-o comunicare de pe pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Având în vedere nivelul ridicat de ambiție în materie de mediu al PAC din noua perioadă de programare 2023-2027, la nivelul Pilonului 1, în cadrul plăților directe, s-a introdus obligativitatea ca minimum 25% din plafonul alocat plăților directe să fie utilizat în cadrul viitoarelor eco-scheme. Astfel, bugetul total pe perioada respective urmează să se ridice la aproximativ 2,44 miliarde de euro.
Sumele prevăzute pentru eco-scheme trebuie să fie stabilite ca o plată acordată fie pentru stimularea și remunerarea furnizării de bunuri publice prin intermediul practicilor agricole benefice pentru mediu și climă, fie drept compensație pentru desfășurarea respectivelor practice, se arată în comunicarea MADR.
Pentru perioada 2023-2027, au fost gândite 6 eco-scheme, dintre care trei pentru Terenurile Arabile, una pentru Culturile Permanente, una pentru Pajiști și pășuni și una aplicabilă tuturor categoriilor, respectiv:
- a) Rotația culturilor, pentru fermele cuprinse între 1 și 10 hectare;
- b) Diversificarea culturilor, pentru fermele peste 10 hectare;
- c) Culturi verzi;
- d) Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști;
- e) Creșterea capacității de sechestrare a carbonului pe pajiști permanente și prevenirea deșertificării;
- f) Conversia la agricultură ecologică.
Reprezentanții MADR arată că prin intervenția privind împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, România alege să promoveze încurajarea înființării de suprafețe compacte de pădure sau de perdele forestiere de protecție pentru culturile agricole, acțiuni foarte eficiente care vin să contrabalanseze efectele schimbărilor climatice asupra culturilor agricole, să stocheze carbonul în biomasă, să protejeze apa, să îmbunătățească capacitatea de retenție a apei, să amelioreze regimul hidric, să atenueze riscul la inundații, precum și să elimine efectele negative ale viiturii.
De asemenea, aceste suprafețe împădurite vor proteja și solul prin reducerea eroziunii eoliene a solului, în special în zonele de câmpie, contribuind totodată și la reducerea eroziunii solului provocate de viituri în zonele de deal și munte. Acestea vor crește diversitatea biologică prin refacerea habitatelor și a ecosistemelor locale.
este parte a
