CARE ESTE CEL MAI IEFTIN ÎNGRĂȘĂMÂNT NATURAL

Cenusa obtinuta in urma arderii lemnelor poate fi utilizata ca ingrasamant natural pentru solul din gradina.

Contine o multitudine de substante hranitoare care pot completa carentele de vitamine si minerale. Aceasta este o sursa excelenta de calciu, potasiu, fosfor si, datorita alcalinitatii sale, poate fi folosita pentru a echilibra nivelul de aciditate din sol.

In gospodariile care se incalzesc cu sobe pe lemne, se obtin cantitati insemnate de cenusa.De la două sobe se obţin în medie două kilograme pe zi iar într-o iarnă aproximativ 300 kg. Această cantitate este suficientă pentru fertilizarea a cel puţin 3000 metri patrati de teren agricol, avand in vedere ca doza recomandata ca ingrasamant este de 600-1000 kg/ha. Valoarea scrumului ca ingrasamant mineral consta in continutul ridicat de calciu, fier, magneziu si multe alte elemente necesare in nutritia plantelor. Cenusa indeplineste si un important rol de amendament pentru terenurile cu reactie acida, lucru des intalnit in tara noastra, reducand aciditatea pana la neutralitate.

Perioada propice pentru utilizarea acesteia in gradina este primavara, inainte de plantarea legumelor sau a florilor, pentru ca substantele nutritive sa aiba timp sa fie absorbite de sol. Expertii spun ca imprastierea scrumului pe pamantul din gradina ar trebui realizata intr-o zi in care nu se anunta ploi, intrucat apa spala cenusa, iar eforturile de a fertiliza solul sunt in zadar. Pentru a obține efectul scontat, nu este nevoie sa adaugati o cantitate mare ci trebuie sa presarati un strat fin din cand in cand pentru a imbogati gramada de compost.

In plus, fiind alcalina, cenusa poate inlocui cu succes varul pe care il folosim in mod normal la corectarea solului acid. Specialistii spun ca este important sa evitati imprastierea peste semintele care germineaza sau peste cele care abia au rasarit, deoarece potasiul poate provoca arderea plantei.Pe langa actiunea ca fertilizator natural, cenusa va proteja plantele de atacul daunatorilor, in special de cel al larvelor care rod radacinile.

Puteti folosi cu încredere aceasta tehnica pentru culturile de rucola, lavanda, broccoli, anghinare, rozmarin, rosii si legume radacinoase. Cu toate acestea, exista plante care nu tolereaza acest tip de ingrasamant. Este vorba de plantele care prefera solurile acide, cu pH intre 4,5 si 6. Spre exemplu, cartofii vor avea de castigat daca adaugati in cuib chiar si circa 100 grame de cenusa, in timp ce varza, de pilda, se va multumi cu o cantitate mult mai mica, de maximum 10 grame.

Totodata, bucatile de lemn vopsit, care v-au ramas prin ograda sau alte produse de lemn care au fost lacuite si vopsite pot fi arse, dar cenusa obtinuta nu este benefica pentru sol. Aceasta contine substante chimice care pot afecta cresterea plantelor. Chiar si scrumul rezultat in urma arderii carbunilor pentru gratar poate avea efecte nocive asupra plantelor, de aceea specialistii spun ca nu ar trebui sa o aruncati la intamplare pe pamant.