Castraveții sunt unele dintre cele mai comune legume de pe masa românilor. Cultura în câmp se poate realiza fie prin semanat direct în câmp, fie prin răsad. În România există trei tipuri de culturi: timpurie, de vară și de toamnă.
Castraveții timpurii se plantează pe suprafețe mici, costurile de producere fiind mai ridicate, din cauza prețurilor ceva mai ridicate ale răsadurilor.
Terenurile trebuie sa fie bine nivelate, plane, permeabile, cu o dispunere sudică și un pH corespunzător. Cultura de castraveți nu trebuie să revină pe aceeași suprafață de teren mai repede de trei ani.
Câteva plante bune premergătoare pentru cultura de castraveți sunt fasolea, cartofii, ardeii, tomatele, lucerna, varza, usturoiul.
Pregătirea terenului si a solului
Lucrările de început se fac toamna prin nivelarea, discuirea, fertilizarea de baza cu îngrășământ organic, care se încorporează în sol odată cu arătura adâncă la 25-28 cm.
Producerea răsadurilor se face în spații protejate sau în răsadnițe, se seamănă între 15-20 martie, cu o normă de semințe de 1,0-1,5 kg pentru un hectar de cultură. Se seamănă 2 semințe în cuburi nutritive cu latura de 7-8 cm. Sunt recomandate semințele tratate chimic pentru a preveni apariția bolilor. La plantare, răsadul trebuie sa aibă 40-45 zile și un număr de 4-5 frunze.
Plantarea răsadurilor se face manual, la începutul lunii mai, după ce pericolul brumelor târzii a trecut.
Prășirea se face manual și mecanic, doar când creșterile vegetative o permit, astfel încât sa nu fie deranjați vrejii. La prașila a doua plantele se mușuroiesc ușor la bază iar din loc în loc tulpinile se acoperă cu pamânt pentru a favoriza emiterea de rădăcini adventive.
Combaterea bolilor se poate face prin masuri preventive și curative
Bolile care pot să apară sunt mana, pătarea unghiulară, alternarioza, antracnoza, putregaiul cenușiu, făinarea, descrise la cultura castraveților în spații protejate, după cum se arată pe fitomagazin.ro.