Boala Newcastle (pseudopesta aviara) este o boală contagioasă cauzată de un virus din familia paramixo. Virusul care o produce este transmisibil la om, producând conjunctivite şi simptome de gripă. Majoritatea păsărilor de curte si/sau de crescătorie, specii domestice, cât şi sălbatice, pot fi afectate de această boală alimentată în principal de condiţii precare de igienă şi nerespectarea măsurilor de profilaxie generală.
Această boală diferă de gripa aviară, deşi sub aspect clinic ele se aseamană, fiind cauzată de un alt virus. Riscul cel mai mare de răspândire îl reprezintă păsările migratoare, care sunt purtătoare ale virusului.
Această boală a fost semnalată în Indonezia, în anul 1927, iar în Europa a apărut în oraşul britanic Newcastle, de unde provine şi numele de astăzi al bolii. În România a fost semnalată, prima dată, în 1942 si se pare că a fost introdusă de trupele germane, odată cu alimentele de pe front.
Grupa aviară a trecut, urmează pseudopesta aviară
Boala Newcastle, modul de transmitere:
– virusul este prezent în aerul expirat, în secreţiile şi fecalele păsărilor infectate;
– apă, mâncare, îmbrăcăminte umană contaminată;
– la om, transmiterea acestei boli nu constituie un pericol, în cazul în care interactionaţi cu păsări infectate, cel mai probabil vă veţi „alege” pentru câteva zile cu febra, conjunctivită sau o gripă uşoară.
Boala Newcastle, simptome (la păsări):
– respiraţie greoaie, tuse;
– aripi căzute, târârea picioarelor, paralizare completă;
– încetarea ouatului;
– diaree apoasă, culoare verzulie;
– inflamarea zonelor din jurul ochilor şi gâtului;
– îmbolnăvirea sau moartea păsărilor depinde de „agresivitatea” virusului, gradul de imunitate oferit de vaccin, condiţiile de mediu.
Boala Newcastle, simptome (la om):
– diaree;
– deshidratare;
– vomă;
– febră.
La om, incubaţia durează doar 2-3 zile şi poate apărea conjunctivita, letargie, frisoane şi febră. Recuperarea durează cam 3 săptămâni. Omul poate lua boala prin consum de carne de pasăre şi ouă contaminate şi mai rar de la păsările de companie. Boala se poate transmite de la om la om şi chiar de la om bolnav la păsările de companie.
Boala Newcastle, prevenire şi control:
– vaccinarea la timp şi administrarea corectă a medicaţiei;
– zona în care păsările cresc trebuie să ofere condiţii impecabile de igienă;
– interdicţia de a transporta sau muta păsările bolnave, de a arunca întâmplător gunoiul provenit de la acestea;
– nu vor fi aduse persoane străine în zona în care păsările trăiesc, zona respectiva urmând să fie dezinfectată;
– abia după o lună de la data dezinfecţiei, zona poate fi repopulată;
– păsările infectate sunt sacrificate, ouăle sunt distruse;
– se contactează un medic veterinar.
Directiva 92/66/CEE a Consiliului Europei din 14 iulie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare de combatere a bolii Newcastle:
Această directivă prevede măsuri pentru combaterea bolii Newcastle, imediat ce se suspectează prezenţa acestei boli într-o exploataţie de păsări. Măsuri similare se aplică în ceea ce priveşte porumbeii călători şi alte păsări ţinute în captivitate.
În cazul în care există suspiciuni privind apariţia unui caz de boală Newcastle, veterinarul oficial trebuie să informeze autoritatea competentă şi să ia măsurile care se impun. Aceste de măsuri prevăd:
• punerea sub supraveghere a exploataţiilor suspecte;
• recensământul tuturor categoriilor de păsări din aceste exploataţii;
• izolarea animalelor în adăposturi;
• interzicerea transportării păsărilor;
• limitarea de către autoritatea competentă a circulaţiei persoanelor, a vehiculelor, a altor animale şi a materiilor legate de păsările susceptibile de a fi infectate;
• obligaţia de a păstra ouăle în interiorul exploataţiei;
• punerea în aplicare a metodelor adecvate de dezinfecţie în interiorul exploataţiei;
• realizarea unei anchete epidemiologice.
Măsurile preventive sunt anulate de veterinar, abia atunci când suspiciunea de boală Newcastle este infirmată în mod official, moment în care autoritatea competentă ordonă o serie de măsuri care includ:
• sacrificarea tuturor păsărilor din exploataţie;
• eliminarea sau tratarea tuturor materiilor şi deşeurilor care ar putea fi infectate;
• distrugerea cărnii de la păsările provenite din exploataţie şi sacrificate în perioada presupusă de incubaţie a bolii;
• distrugerea ouălor ouate în perioada presupusă de incubaţie;
• curăţarea şi dezinfectarea clădirilor care au adăpostit păsările;
• respectarea, după curăţarea şi dezinfectarea localurilor, a unui vid sanitar de cel puţin douăzeci şi una de zile înainte de reintroducerea păsărilor în exploataţie; şi
• efectuarea unei anchete epidemiologice.
Anumite efective de păsări pot fi menţinute în viaţă dacă veterinarul oficial confirmă că aceste animale sunt sănătoase şi au fost complet separate de efectivele infectate.
După confirmarea bolii Newcastle, autoritatea competentă delimitează o zonă de protecţie (de cel puţin 3 kilometri în jurul exploataţiei infectate) şi o zonă de supraveghere (de cele puţin 10 kilometri în jurul exploataţiei infectate) în care se aplică măsuri specifice:
– identificarea tuturor exploataţiilor care deţin păsări;
– vizite periodice;
– examinări clinice;
– izolarea animalelor.
În zona de protecţie, aceste măsuri sunt anulate cel mai devreme după 21 de zile de la operaţiunile de curăţare şi dezinfectare a exploataţiei. În zona de supraveghere, un vid sanitar de treizeci de zile după realizarea acestor operaţiuni trebuie respectat înainte de anularea acestor măsuri.
Boala Newcastle, acum şi în Romania!
Un focar de pseudopestă aviară (boala Newcastle) descoperit în cinci gospodării la Tohanu Vechi, în Zărneşti, judeţul Braşov, a alarmat autorităţile sanitar-veterinare din zonă.
Aproape 100 de păsări din gospodăriile afectate au fost omorâte, iar inspectorii sanitari au stabilit zone de protecţie şi supraveghere pe o rază de zece kilometri, stabilind totodată măsuri de restricţie în ceea ce priveşte circulaţia păsărilor.
Autorităţile sanitar-veterinare din judeţul Braşov sunt în alertă, după focarul descoperit în Zărneşti
Direcţia Santitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Braşov va face acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare la intervale de şapte zile, „astfel încât nicio pasăre nu va fi introdusă în gospodării decît după 21 de zile de la dezinfecţia finală”, se arată într-un comunicat al (DSVSA) Braşov.
Belarusul a interzis importul de carne de pui si ouă din România
Imediat după confirmarea focarului, Belarusul a impus restricţii temporare importului de pui vii, ouă pentru incubator, carne de pui şi toate tipurile de pui procesat, pene şi nutreţ din tara noastra, cu scopul de a preveni răspândirea bolii.
Doar că… „România nu exportă şi nici nu importă pui şi carne de pasăre din Belarus, iar apariţia acestui virus într-o gospodărie ţărănească nu afectează industria avicolă din ţară. Pseudopesta aviară este o boală vaccinabilă care poate fi tratată în cel mult două săptămâni”, potrivit lui Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), citat de Financiarul.ro.
