După declinul economic înregistrat în cel de-al doilea trimestru al anului 2020, cauzat de criza de coronavirus, economia și-a putea reveni în trimestrul 3 din acest an spun specialiștii. Vestea bună a fost anunțată de viceguvernatorul BNR Leonardo Badea în cadrul videoconferinței ZF Bankers Summit ’20. Potrivit specialistului, datele statistice recente par a confirma ipoteza unei reveniri economice începând din trimestrul trei al anului 2020.
Evoluția situației economice este în strânsă legătură cu situația medicală, întrucât virusul COVID-19 a zdruncinat din temelii statul român, punând la încercare sistemele de sănătate și de protecție socială, societățile și economiile, inclusiv modul în care trăim. Cu toate acestea, din punctul de vedere al economistului Leonardo Badea, este preconizat ca PIB-ul să înregistreze o rată trimestrială pozitivă. „Trebuie văzut că avem în acest moment o natură temporară a şocului pandemic, iar contracţia activităţii economice din anul curent se va reflecta preponderent în evoluţia componentei ciclice cu un impact mai moderat asupra dinamicii PIB-ului potenţial. Eu anticipez intrarea deviaţiei PIB-ul în teritoriu negativ în T2/2020 cu întârziere de un trimestru faţă de partenerii externi, pe seama contracţiei atât a cererii interne, cât şi a cererii externe. Se remarcă impulsul de atenuare a scăderii activitatii economice imprimat de configuraţia contraciclică a politicii monetare şi fiscale”, a declarat viceguvernatorul BNR, citat de Ziarul Financiar.
Epidemia cauzată de coronavirus reprezintă un șoc major pentru economia europeană și mondială. Statele membre ale UE au adoptat deja sau sunt pe cale să adopte măsuri bugetare, politice și de asigurare a lichidității, pentru a spori capacitatea sistemelor lor de sănătate și pentru a oferi ajutor cetățenilor și sectoarelor afectate în mod deosebit. Informații detaliate referitor la locurile de muncă și economia în timpul pandemiei de coronavirus pot fi consultate pe site-ul Comisiei Europene, click AICI.
Previziunile economice ale Comisiei Europene
Pe 7 iulie, Comisia Europeană și-a publicat previziunile economice din vara anului 2020. Ele iau în calcul informațiile disponibile până la data de 30 iunie, inclusiv, însă nu și propunerea Comisiei privind un plan de redresare, axată pe Next Generation EU.
În ciuda măsurilor de politică rapide și cuprinzătoare luate atât la nivelul UE, cât și la nivel național, pandemia de coronavirus va avea un impact mai semnificativ asupra activităților economice în 2020, deoarece ridicarea măsurilor restrictive are loc într-un ritm mai lent decât cel prevăzut. Amploarea și durata pandemiei – și a măsurilor de limitare a răspândirii care ar putea fi necesare în viitor – rămân în mare parte necunoscute. În scenariul care stă la baza previziunilor, relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii va continua și nu va exista un „al doilea val” de infecții.
Se preconizează că economia UE:
- va scădea cu 8,3 % în 2020
- va crește cu 5,8 % în 2021
În timp ce economia zonei euro:
- se va contracta cu 8,7 % în 2020
- va crește cu 6,1 % în 2021
Șocul produs de pandemie asupra economiei UE este simetric în condițiile în care pandemia a afectat toate statele membre. Cu toate acestea, se preconizează că atât scăderea producției în 2020, cât și intensitatea relansării economice în 2021 vor varia foarte mult. Conform estimărilor realizate de Comisia Europeană, diferențele în ceea ce privește amploarea impactului pandemiei și forța redresării de la un stat membru la altul vor fi mai pronunțate decât s-a estimat în previziunile din primăvară. Nu poate fi exclusă o redresare mai rapidă, în special dacă situația epidemiologică permite o ridicare mai rapidă a măsurilor restrictive rămase.
Previziuni economice în România
În total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va dobândi tracțiune în a doua jumătate, întrucât restricțiile sunt treptat ridicate și va crește în continuare în 2021. Cu toate acestea, PIB-ul real în România va fi contractat cu 6% în 2020 și apoi revenirea cu 4% în 2021, potrivit previziunilor CE. Valorile pentru perspectivele de creștere sunt înclinate spre dezavantaj.
Un al doilea val de infecții în România ar putea întârzia recuperarea economică. În plus, un factor important este modul în care autoritățile abordează îngrijorările privind traiectoria fiscală care precede criza COVID-19. Scăderea accentuată a prețurilor la energie, precum și cererea agregată scăzută, urmează să reducă presiunile inflaționiste în 2020, compensând o creștere preconizată a prețurilor la produsele alimentare, ca urmare a întreruperilor lanțului de aprovizionare și ca urmare a unei secete.
este parte a
