Fermierii români au posibilitatea de a-și crește veniturile în condițiile interesului crescut cu privire la folosirea plantelor pe post de combustibili, valorificând, pe lângă recolte, și paiele și cocenii.
Biocombustibilii se amestecă cu combustibilii obișnuiți, precum benzina și motorina pentru a fi utilizați de către transportatori. Există două tipuri de biocombustibili: etanolul şi bio-dieselul. Etanolul se face din porumb şi trestie de zahăr, în vreme ce bio-dieselul se face din fructele palmierilor, din soia şi rapiţă.
Potrivit Ingolstadt, motoarele alimentate cu biocombustibili emit cu 70-90% mai puține emisii de carbon, în comparație cu unul ce funcționează pe bază de motorină.
Sorin Elisei, expert in energie și sustenabilitate, a explicat, pentru Agro Tv despre oportunitatea pe care agricultorii români o au în a valorifica paiele de pe câmp.
“În materie de biocombustibili există o diferența între biocombustibilii de generația întâi unde intră culturile agricole care contribuie la securitatea alimentară și cei de a doua generație, adică paiele pe care le adunăm de pe câmp și le procesăm pentru a obține biocarburant. Așadar, vorbim despre un deșeu agricol utilizat pentru a obține biocombustibilul, iar acest lucru se promovează și la nivelul UE”, spune Sorin Elisei.
Paiele de orz și cocenii de porumb, candidați buni pentru biocarburanți
CE va limita posibilitatea de a utilize culturile agricole pentru producția de biocarburant. În momentul în care recoltele tradiţionale sunt folosite pentru a produce energie, va exista o cerere tot mai mare de acest fel de recolte, lucru care se va oglindi şi în preţ. În timp ce preţurile mari îi vor avantaja pe unii fermieri, care vor primi mai mulţi bani pe recoltele lor, consumatorii vor avea mai mult de plătit pentru mâncare. În ţările sărace, unde populaţia are foarte puţini bani, aceasta înseamnă foamete.
“Nu va există o concurență între agricultură și biocarburanți. Au fost făcute studii și evaluări: există suficientă cantitate de paie și pentru biocarburanți. Nu utilizăm potențialul maxim. Pe de altă parte pentru o unitate de producție de biocarburant se folosesc paiele rezultate de pe o suprafață a trei, patru județe. Cantitatea de paie este în jur de 250 de mii de tone de paie, pe an. Eu nu cred că această cantitate este o problemă. România nu va mai avea, legal, voie să utilizeze rapiță pentru biocarburant, de la un anumit punct încolo. Nu vom crea o concurență între transport și agricultură”, a adăugat Elisei.
România importă foarte mulți biocarburanți
„Pe termen scurt, mediu și lung, există o oportunitate a agricultorilor de a valorifica paiele. Acestea sunt un produs secundar care poate genera un venit suplimentar în timp ce, în realitate, pe piață, biocarburantii de generația întâi, mai mult provin din import. România importă foarte mulți biocarburanți. Producția internă este nesemnificativă din perspectiva inputului în acest sector al transportului. Nu ar trebuie să ne temem că vor exista cote impuse. Până la urmă este o decizie de piață; dacă agricultorul vinde rapiță pentru biocarburant sau o folosește pentru altceva”, a mai spus Sorin Elisei.
Este sau nu poluant procesul pentru obținerea biocarburanților?
Deşi biocombustibilii proveniţi din agricultură poluează mai puţin şi produc mai puţin gaz de seră decât combustibilii convenţionali, totuși, oamenii de ştiinţă au constatat că unii dintre ei generează probleme de mediu.
“ Din ce știu eu, vorbim de lignină, vorbim despre niște procese chimice. Se poate folosi energie electrică din surse regenerabile sau energie termică și, din această perspectiva, dacă ne uităm pe întreg lanțul procesului, avem o amprenta de carbon acceptabilă din punct de vedere al sustenabilității”, este de părere expertul în energie și sustenabilitate, Sorin Elisei.
Posibilitatea de a “înverzi”tehnologic benzina sau motorina se face cu ajutorul biocombustibililor. Însă, să nu uităm că cercetarea și avansul tehnologic au nevoie de timp. Dacă până acum se foloseau biocombustibilii de generația întâi, acum se pune accent pe biocombustibilii de generația a doua.
“Noi vom rămâne cu o pondere mare de combustibili clasici în transport și, ca să îi putem înverzi, vom avea nevoie de biocarburanți de generația a doua, așa ne dorim. Paiele le poți vinde. În prezent există o fabrică în România, la Podari, și se vor mai construi și altele. Prețul de vânzare va depinde foarte mult de negocierile între viitori proprietari de fabrici și agricultori. Acum, poate un 50- 55 de euro pe tona de paie, ar fi un preț estimativ. Există un context de piață al celor care negociază”, a conchis Sorin Elisei.
Paiele mai puțin poluante decât porumbul, în procesul de fabricare al biocarburanților
Unii biocombustibili sunt mai puţin periculoşi ca alţii. Când recoltele cresc pe terenuri arabile părăsite şi în zone neacoperite de ecosisteme naturale, au un impact mai mic asupra mediului, având în vedere că nu se folosesc fertilizanţi şi pesticide în exces. Pe viitor, noile tipuri de biocombustibili vor produce şi mai puţine emisii de gaz de seră, ajutând mediul. De exemplu, folosirea paielor pentru producerea biocombustibililor vor genera mai puţină poluare decât etanolul provenit din porumb. În acelaşi timp, ierburile cresc fertilitatea solului şi nu seacă rezervele de apă.
