Beneficiarii fondurilor pentru dezvoltare rurală dau socoteală Curții Europene de Conturi!

Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport special despre cum sunt folosiți banii europeni în proiectele pentru dezvoltare rurală. Cerinţele legale de durabilitate sunt în mare parte respectate dar au variat de la un sector la altul și de la un stat membru la altul. Durabilitatea unor proiecte precum cele de structuri de cazare turistică era afectată de o performanță economică slabă și de utilizarea abuzivă a fondurilor în scopuri private.

Fondurile pentru dezvoltare rurală în valoare de peste 25 de miliarde de euro, investite de Comisia Europeană începând din 2007 erau destinate proiectelor cu obligația de a rămâne operaționale timp de cel puțin cinci ani.

Viorel Ştefan, membru al Curţii de Conturi a Uniunii Europene a declarat: “UE a investit semnificativ în măsuri menite să reducă dependenţa economiei rurale de agricultură şi silvicultură, să menţînă şi să creeze locuri de muncă şi să amelioreze infrastructură în zonele rurale. Dar proiectele finanţate de UE în aceste domenii ar trebui să fie durabile şi considerăm că UE ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a promova proiecte care aduc beneficii de durată şi un bun raport costuri-beneficii pentru sprijinul din partea UE”.

Curtea a recomandat Comisiei să faciliteze schimbul de bune practici pentru a direcționa mai bine fondurile către proiecte viabile, să atenueze riscurile de deturnare a proiectelor pentru utilizarea în scopuri private și să valorifice potențialul bazelor de date de mari dimensiuni.

Curtea de Conturi a analizat o gamă variată de proiecte sprijinite din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi a constatat că majoritatea erau încă operaţionale la sfârşitul perioadei de cinci ani prevăzute în legislaţie.

Este vorba, în special  de proiectele de infrastructură, deoarece durează mai mult timp. În schimb, o treime din proiectele de diversificare (proiecte ce vizează promovarea activităţilor neagricole sau sprijinirea unor noi oportunităţi de afaceri) nu mai erau active la momentul auditului, chiar şi în cazurile în care beneficiaseră de investiţii foarte importante.

Investiţiile în structuri de cazare turistică se numărau printre proiectele de diversificare cel mai frecvent sprijinite. Curtea a identificat diferenţe semnificative de la un sector la altul şi de la un stat membru la altul. De exemplu, în Polonia proiectele de prestari-servicii pentru agricultură şi pentru silvicultură aveau o durabilitate mai scăzută decât proiectele din alte sectoare din perioada 2007-2013. În această perioadă, au existat în mai multe state membre cazuri în care structuri de cazare turistică primiseră sprijin chiar şi atunci când nu erau viabile din punct de vedere economic.

De altfel, s-au demarat investigaţii referitoare la utilizarea în scopuri private a unor clădiri finanţate ca structuri de cazare turistică destul de costisitoare și care au fost închise după doar câţiva ani.

Curtea adresează Comisiei o serie de recomandări în perspectiva noii perioade de programare 2023-2027, aferente politicii agricole comune (PAC). Printre acestea: să se asigure că proiectele sunt durabile, ţînând seama de diferitele tipuri de investiţii pe care le sprijină; să colecteze dovezi care să ateste că activităţile finanţate sunt încă operaţionale iar contractele de finanţare să includă condiţii care să impună obligaţia de a utiliza investiţiile sprijinite în scopul preconizat.

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole