Comisia Europeană a prezentat, ieri, viziunea sa pentru noul buget al Uniunii Europene pentru următorul exercițiu financiar de șapte ani, 2028-2034. Acesta vine cu schimbări majore în mai multe domenii, printre care și agricultura, unde oficialii europeni vor să modifice radical atât modul în care se acordă plățile, cât și investițiile care se fac în dezvoltarea rurală.
În emisiunea ”Agricultura la Raport”, europarlamentarul Daniel Buda a explicat ce înseamnă schimbările propuse de Comisia Europeană și cum vor fi afectați fermierii de acestea. Totodată, acesta a precizat că urmează negocieri dure pe marginea acestor propuneri pe parcursul următorilor doi ani, astfel încât măsurile anunțate acum de Comisie nu sunt finale.
”Suntem într-o etapă în care Comisia Europeană a anunțat bugetul și urmează doi ani de negociere a acestui buget, a așezării acestuia în pagină. Într-adevăr, am spus foarte clar că ne așteptam la o altă propunere din partea Comisiei Europene. Trebuie să știm că situația era mult mai grea pentru agricultură în urmă cu 24 de ore, pentru că nici măcar nu era singularizat bugetul pentru Politica Agricolă Comună, ci era integrat într-un fond național, cu posibilitatea ca el să fie folosit de către statele membre. Evident că noi am făcut presiuni și am cerut să fie un buget separat, atât pentru Pilonul I, cât și pentru Pilonul II”, a precizat Daniel Buda, pentru AGRO TV.
Una dintre schimbările importante este legată de distribuția plăților directe. În primul rând, sprijinul de bază, cunoscut drept plata pe suprafață acordată de APIA, se va acorda doar pentru fermierii care lucrează sub 1.000 de hectare și va fi plafonat la maximum 100.000 de euro/fermă. Totuși, fermierii care lucrează suprafețe mai mari vor putea compensa această pierdere prin accesarea altor stimulente și scheme de plată.
”Plățile directe rămân la dispoziția fermierilor, în acest cuantum de 302 miliarde, cu abordarea legată de degresivitate și cu o plafonare, în sensul în care un fermier poate să ia până la 100.000 de euro ca plată de bază. Aici se circumscriu fermierii care au până la 1.000 de hectare de teren. De la 1.000 de hectare de teren în sus, nu vor mai putea lua acea plată de bază. Restul banilor sigur că vor putea să fie luați pe sprijin cuplat, pe diverse practici agricole. Nu mai sunt condiționalități, ci se intră în logica unor stimulente. Spre exemplu, dacă lași o parte din suprafață nelucrată, 2%, poți să iei 60 de euro/hectar pentru cealaltă suprafață; adică sunt foarte multe stimulente care să poată fi accesate de către fermieri, în așa fel încât ei să încaseze niște sume de bani mult mai consistente”, a explicat Daniel Buda.
Europarlamentarul român a precizat că banii care vor fi economisiți ca urmare a acestei plafonări vor fi distribuiți către micii fermieri, care se vor bucura astfel de plăți la hectar mai mari, cu ajutorul cărora să-și poată susține mai bine afacerile.
”Ce este important, de asemenea, este că banii economisiți prin aplicarea acestei plafonări se folosesc mai departe de către fermierii mici și mijlocii. Adică nu sunt bani care se pierd de la Uniunea Europeană, ci rămân alocați statului membru și vor putea fi folosiți de către fermierii mici și mijlocii”, a mai spus Daniel Buda, la AGRO TV.
