24 iunie 2021 - 23:59

După distrugerea pădurilor României, austriecii au trecut la masacrarea faunei

De la cauză, la efect nu este distanță mare, mai ales când pădurile țării dispar prin chichițe legislative, înghițite de marii afaceriști austrieci, iar masacrarea faunei, „justificată” prin migrarea nevoită a acesteia, nu este altceva decât pasul următor în distrugerea monumentelor naturale autohtone.

Un prinț austriac, pe numele său Emanuel von und zu Liechtensten, rezident în regiunea austriacă Stiria, este acuzat de reprezentanţii Agent Green că l-au ucis pe Marele Arthur, un urs aflat într-o arie protejată la Ojdula, Covasna.

Cei din organizația citată susțin că prinţul şi-ar fi fundamentat uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România, acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din localitatea citată mai sus.

În realitate însă, prinţul nu a ucis ursoaica-problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii şi care nu venise niciodată în apropierea localităţilor, mai spun ecologiştii care monitorizau animalul.

Activiştii pentru drepturile animalelor sălbatice solicită scoaterea vânătorii de trofee în afara legii, după uciderea Marelui Arthur şi au iniţiat o petiţie online în acest sens.

„Pentru asta trebuie închise toate portiţele care astăzi sunt deschise. Când soluţia letală este singura rămasă, atunci ar trebui să fie prezent şi un jandarm şi un comisar de mediu. Împuşcarea ar trebui evitată, prioritizându-se tranchilizarea, urmată de eutanasie.

Pentru a pune capac vânătorii de trofee, toţi urşii morţi vor trebui incineraţi, după ce se vor fi prelevat probe de ADN. Această practică se aplică deja cu succes pentru protejarea elefanţilor. Pentru a salva această specie, orice captură de fildeş este incinerată, oriunde în lume”, susțin experții Agent Green în textul petiţiei online.

Dispariţia ursului Arthur pentru egoul unui prinţ pasionat de trofee

„Ursul brun este o specie strict protejată de legislaţia UE şi de Convenţia de la Berna. Derogările sunt excepţii care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunţită a situaţiei, iar metoda letală este ultima soluţie atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eşuat, iar ursul problemă pune în pericol vieţi omeneşti şi gospodării.

Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat şi just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura”, au mai explicat activiştii.

Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulţi ani de rangerul Agent Green din zona respectivă şi era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic şi neobişnuit cu prezenţa omului şi sursele de hrană oferite de acesta.

„Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130”, se mai menționează în petiţie.

Arthur avea vârsta de 17 ani şi a fost cel mai mare urs observat în România şi probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană.

Încălcări constante ale legislației în domeniu

Agent Green arată că România a încălcat în mod consecvent legislația comunitară în domeniu de când a devenit membră a blocului comunitar european, prin stabilirea cotelor de recoltare şi de derogare fără a implementa vreodată măsuri de co-existență şi co-adaptare.

Mai mult, țara noastră nu şi-a măsurat niciodată populaţia de urşi prin metode ştiinţifice care include probe de ADN. Măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observaţii directe ale reprezentanţilor fondurilor de vânătoare. O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiaşi urs de multiple ori într-o singură zi şi în consecinţă nu s-a ştiut niciodată câţi urşi au fost în România.

Cu privire la Arthur, este posibil că ursul să se fi deplasat sute de kilometri de vara trecută, de când fermierul Berszan Gheorghe a raportat că o ursoaică i-ar fi făcut pagubă şi până în ianuarie, când s-a hotărât să ceară asociaţiei de vânătoare să împuşte animalul.

„Întreaga documentaţie subsecventă necesară legalizării aparente a partidei de vânătoare pentru print a fost realizată în mare grabă”, explică organizaţia.

În consecinţă, activiştii solicită crearea unui plan naţional care abordează ameninţările la adresa acestei specii şi care investeşte în măsuri de co-existență şi co-adaptare.

Petiţia a început deja, miercuri la amiază, să circule pe paginile de socializare.

De la efect, la cauză

Trupurile de păduri virgine din Europa Central-Estică sunt ultimele rămase pe continent, dar cu toate acestea ele sunt exploatate fără milă.

Din această industrie de miliarde de euro face parte un sistem mafiot care se întinde din România chiar până în Ucraina. Companiile austriece de exploatare a lemnului stau chiar la baza acestui sistem, susțin jurnaliștii European Data Journalism.

Transformarea copacilor în bușteni, apoi în plăci aglomerate implică un proces de dimensiuni gigantice. O mulțime de autocamioane livrează buștenii în depozite uriașe de cherestea zi și noapte. Aici ei sunt măsurați și verificați, iar mai apoi sunt azvârliți pe o bandă rulantă, curățați de scoarță, și dați la tăiere.

Potrivit European Data Journalism, 40 de trunchiuri de copaci în fiecare minut, 2.400 în fiecare oră, 28.800 în fiecare tură.

„Cel mai mare prelucrător din România, un colos în sector, are o foamete de nestăpânit pentru lemn”, scrie sursa citată.

Și acest lucru se întâmplă în timp ce miza în România este un paradis natural unic, casă a lupilor, urșilor și râșilor, și gazdă a unor plante care au dispărut de mult în alte părți. Și în timp ce activiștii pentru protejarea mediului încearcă să reducă emisiile de CO2 prin învinuirea celor ce aleg să călătorească cu avionul și prin solicitări pentru restricții a traficului rutier în orașe, un singur fag de 150 de ani absoarbe nouă tone de CO2 — îndeajuns cât să anuleze o călătorie de 56.000 de kilometri cu mașina.

Chiar și așa, inclusiv copacii mai bătrâni sunt doborâți la întâmplare. Pentru că acești copaci sunt de asemenea o afacere, businessul generează lăcomie care duce la rândul ei la violențe, amenințări și, într-un singur caz, chiar la tentativă de crimă.

Cu ajutorul imaginilor din satelit, Global Forest Watch a calculat că 317.000 de hectare de pădure românească au fost pierdute datorită exploatării forestiere între 2001 și 2017. Asta înseamnă echivalentul a 444.000 de terenuri de fotbal.

„Suntem în munții Apuseni, în valea urșilor. Dar urșii sunt de mult dispăruți”, se plângea ziariștilor publicației de mai sus Horea Petrehuș, un manager forestier.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.