Specialiștii avertizează pomicultorii despre viermii „sinucigași” ai merelor. Aceștia apar în toamnele calde și de regulă se inserează în crăpăturile containerelor sau ale lăzilor în care se cară fructele spre spaţiul de depozitare
În România existau, până acum câţiva ani, două generaţii ale viermelui mărului: una în lunile mai-iunie şi o a doua, în iulie-august, care se întindea spre începutul toamnei. Recent, specialiştii în pomicultură au constatat, pe fondul încălzirii climatice, apariţia unei noi generaţii.
Proprietarii de livezi ştiu că viermele merelor (Cydia pomonella), un dăunator periculos care produce pagube inclusiv la păr, gutui, nuc si castan, dezvoltă două generaţii pe an, că femelele depun zeci de ouă, uneori chiar şi peste 100 şi că, fără intervenţii, cele două generaţii pot compromite recoltele. Vestea proastă este că modificările climatice din ultimii ani fac producţiile lor şi mai vulnerabile în faţa acestui dăunător, la care a mai apărut o generaţie nouă.
„Noi îi spunem generația sinucigașă” declară Cristian Marin, inginer în cadrul Laboratorului Tehnologii Pomicole şi Protecţia Plantelor de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni, pentru adevărul.ro
„La viermele merelor se vorbeşte, de mai mulţi ani, de o a treia generaţie. Apare în toamnele acestea calde. Se inserează în crăpăturile containerelor sau ale lăzilor cu care ducem noi fructele în spaţiul de depozitare, pe frunzele pe care le mai uităm printre fructe. Se transformă în pupă, practic nu-şi duce ciclul până la capăt, însă până a se transforma în pupă, larva reuşeşte să pătrundă în fructe, să le perforeze (…). Această generaţie este mult mai agresivă, mai dornică să parcurgă mai repede ciclul vital, să-şi facă funcţia pentru specie, funcţia intrinsecă”, explică inginerul Cristian Marin
Explicaţia este legată de schimbările climatice. Specialistul spune că încălzirea climei cu 3-6ºC duce, adesea, la apariţia unei generaţii suplimentare la unii dăunători, printre care şi acest vierme al merelor. El atrage atenţia asupra faptului că atacul virusurilor, bacteriilor, fungilor şi insectelor este favorizat de iernile mai blânde din ultimii ani. Scurtarea timpului de incubare pentru agenţii fitopatogeni şi pentru generaţiile unor dăunători, ale căror perioade de maximă activitate s-au extins, riscă să le dea tot mai mult de furcă proprietarilor de livezi.
„Insectele au devenit mai agresive, patogenii au devenit mai agresivi, pentru că se scurtează ciclul de incubaţie al sporilor, al conidiilor, iar distanţa dintre infecţii se scurtează”, spune ing. Cristian Marin.
Toate aceste consecinţe ale încălzirii climei vin la pachet cu amplificarea stresului climatic la plante, care, potrivit specialistului, sunt mai vulnerabile la atacul organismelor dăunătoare.
este parte a
