ATENTIE LA MASLINELE NEGRE! UNII PRODUCATORI LE INNEGRESC FOLOSIND ADITIVI

Cele mai multe dintre maslinele negre care se gasesc acum in comert nu isi datoreaza culoarea faptului ca au fost culese la maturitate, ci unui tratament cu aditivi.

Statul roman a avut timp berechet sa modifice modul de etichetare a maslinelor negre si sa-l ajute, astfel, pe consumator sa le deosebeasca pe cele culese la maturitate de cele colorate cu chimicale. Din pacate, sanatatea romanilor nu pare sa fie printre prioritatile guvernantilor, iar romanul risca sa puna pe masa alimente despre care nu stie aproape nimic.

Cele mai multe dintre maslinele negre care se gasesc acum in comert nu isi datoreaza culoarea faptului ca au fost culese la maturitate, ci unui tratament cu aditivi.

Substantele pe care producatorii le folosesc la innegrirea maslinelor sunt gluconatul feros (E579) si lactatul feros (E585) . Aceste doua E-uri „declanseaza reactia de oxidare in urma careia maslinele verzi sau blonde devin negre”, potrivit Asociatiei Pro Consumatori (APC), arata Ziare.com intr-un articol din cadrul campaniei Tu stii ce mananci?

Din pacate, ambii aditivi il pot imbolnavi pe consumator, in timp, mai informeaza APC. Mai exact, potrivit asociatiei, atat gluconatul feros (E579), cat si lactatul feros (E585) pot „provoca eroziuni la nivelul mucoasei esofagului si stomacului”, in cazul in care consumatorul are o sensibilitate a sistemului digestiv sau daca substantele sunt ingerate in cantitati prea mari, in timp.

Potrivit European Food Safety Autohority (EFSA), nimeni n-ar trebui sa consume mai mult de 0,08 mg/kg corp gluconat feros sau lactat feros pe zi. Din pacate, consumatorul n-are cum sa calculeze cantitatea de E-uri pe care o ingereaza zilnic, din cauza ca pe eticheta alimentului e mentionata doar folosirea lor, nu si cantitatea in care au fost adaugate.

Ce-i drept, legislatia ii obliga pe producatori sa foloseasca aditivii cu masura si sa nu adauge mai mult de 150 mg de E579 si E585 la kilogramul de produs. Daca regula s-ar respecta, un adult ar trebui sa manance vreo 70 de kilograme de masline pe zi ca sa depaseasca doza recomandata de aditivi. Dar oare producatorii respecta cantitatile maxime de aditivi adaugati in alimente?

Ca sa ne lamurim, am intrebat Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) daca ia alimente de la raft pe care sa le testeze, apoi, in incercarea de a afla daca producatorii respecta cantitatile recomandate de aditivi si daca ingredientele de pe etichete se regasesc, intr-adevar, in produs.

Pana la acest moment, ANPC nu a catadicsit sa dea un raspuns pentru consumatorii pe care ar trebui sa ii protejeze. Ca si la celelalte autoritati de stat, aceasta atitudine ar putea fi rezultatul numirilor conducerii pe criterii politice si nu pe criterii de competenta.

Dar chiar daca totul ar fi in regula si n-ar exista niciun risc pentru sanatatea consumatorului, acesta tot ar avea dreptul sa stie care dintre maslinele de la raft au fost culese la maturitate si care au fost innegrite cu E-uri. De vreme ce informatia i-ar putea influenta omului decizia de cumparare, ea ar trebui sa figureze pe eticheta.

Legea ii permite producatorului sa eticheteze neclar. Si nimeni n-are interes sa modifice legea

Ca sa aflam mai multe despre obligatiile pe care comerciantul de masline le are in ceea ce priveste informarea consumatorului, am cerut parerea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC). Mai exact, am intrebat daca un producator are sau nu obligatia de a-l informa pe consumator ca a innegrit cu E-uri maslinele, dupa recoltare. ANPC nu ne-a raspuns nici ca producatorul are o asemenea obligatie, nici ca nu o are.

S-a limitat la a ne informa ca etichetarea maslinelor nu este reglementata de legislatia europeana, ci doar de ordinul comun 378/2004 dat, acum 14 ani, de ministrul Agriculturii, ministrul Sanatatii si presedintele ANPC de la acea vreme. Si ne-a indicat articolele din ordin referitoare la informarea consumatorului cu privire la obtinerea si conservarea maslinelor negre. Sa tragem singuri concluziile.

Iar una dintre concluziile trase poate sa fie asupra limitelor de competenta ale Departamentului de comunicare al Protectiei Consumatorului – ctr F in legislatie dupa cuvant cheie „masline”.

Potrivit Articolului 5, spre exemplu, fiecare comerciant de masline trebuie sa indice pe eticheta produsului o serie de informatii, printre care:

„Denumirea fiecarui produs trebuie sa indice corect natura alimentului si pentru aceasta trebuie sa includa cel putin urmatoarele informatii:

a) denumirea materiei prime ‘masline’ sau ‘masline de masa’;

b) tipul de produs, conform specificatiilor din anexa nr. 1;

c) denumirea tratamentului sau prelucrarii la care au fost supuse pentru asigurarea conservabilitatii, conform specificatiilor din anexa nr. 2″.

Interesant este ca, in Anexa 1 a ordinului, „maslinele negre de masa” sunt definite ca produse „obtinute din fructe recoltate la maturitate completa sau cu putin timp inainte de maturitatea completa”. Deci vorbim despre masline innegrite natural.

In schimb, in Anexa 2 a ordinului, maslinele negre sunt definite si in alte moduri. Mai exact, tot „masline negre” se numesc si cele innegrite cu aditivi.

In consecinta, comerciantii se multumesc sa profite de portitele din ordin si sa scrie pe eticheta doar ca maslinele pe care le vand sunt negre, fara a mai mentiona clar daca au ajuns la aceasta culoare prin coacere sau oxidare in urma tratarii de E-uri.

Sursa: ziare.com
Citește și

Comentariile sunt închise