Muzeul ASTRA a organizat pe parcursul lunii septembrie 2017 o serie de ateliere tematice de morărit și demonstrații practice la moara cu ciutură din Svinița, prin intermediul Proiectului ‘Dăm apă la moară în Muzeul ASTRA’, proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Copiii care vizitează Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului pot afla din partea specialiștilor în mulinologie detalii legate de funcționarea morilor. La moara din Svinița, spre exemplu, vizitatorii pot învăța cum se ferecă pietrele de moară. La încheierea atelierelor aceștia sunt recompensați pentru priceperea lor cu săculeți cu făină.
‘Vizitatorii muzeului, mici și mari deopotrivă, pot să deslușească din tainele morilor tradiționale și să afle poveștile din spatele acestora în cadrul activităților interactive și cu caracter educațional. Prin ele se explică detaliile de funcționare ale morii cu ciutură, specificul lucrărilor de întreținere, precum și tehnicile de morărit arhaice. Moara cu ciutură din Svinița a fost ‘readusă la viață’ prin intermediul lucrărilor de punere în funcțiune integrate proiectului amintit și trezește entuziasmul și interesul vizitatorilor de toate vârstele și prin ambianța sonoră oferită de huruitul pietrelor de moară neobosite, în armonie cu sunetul vesel al apei care lovește ciuturile morii.’, a declarat Ștefan Păucean, muzeograf Muzeul ASTRA.
Prin punerea în funcțiune a morii din Svinița, se dorește accesibilizarea patrimoniului tehnic deținut de muzeu prin integrarea monumentului în contextul economiei rurale, adaptând explicațiile și tehnicile de lucru la moară pentru publicul de diferite vârste și din diverse medii socio-culturale. În perioada 29 septembrie — 1 octombrie, interval în care s-au derulat mai multe ateliere integrate Proiectului ‘Dăm apă la moară în Muzeul ASTRA’ Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului a înregistrat 5336 de vizitatori.
Moara cu ciutură și admisie controlată a apei prin butoniu din Svinița, județul Mehedinți, este o instalație hidraulică cu roată orizontală și admisie inferioară, construită și adaptată unor condiții geomorfologice speciale (teren puternic accidentat și un debit hidrografic fluctuant, coroborarea acestora împiedicând realizarea unor acumulări de apă pentru optimizarea energiei hidraulice necesară pentru acționarea instalației de măcinat). Soluția adoptată a fost una extrem de ingenioasă, componenta finală a captării, respectiv a aducțiunii apei la instalația hidrotehnică, fiind realizată dintr-un buștean cu diametru semnificativ, scobit pe interior, cu rol de dirijare controlată și optimizare a vitezei jetului de apă printr-o ‘valvă’ din lemn perforată la interior și dispusă ca un dop în partea inferioară a bușteanului (cunoscut sub denumirea locală de butoniu). Dopul perforat cu rol de reglare a cantității, a vitezei și a presiunii apei, poartă denumirea de gălețea (datorită formei cilindrice, ușor conice în partea inferioară).
Moara din Svinița era în proprietatea unui număr de 72 de rândași, care asigurau întreținerea morii și măcinau conform programării, lucru consemnat încă în deceniul 7 al secolului trecut, acest număr foarte mare de coproprietari fiind o rezultantă directă a moștenirii și a transmiterii ereditare a dreptului la măciniș în cadrul comunității. Casa morii dispune de un plan patrulater alungit, realizat din zidărie de piatră fasonată (blocuri de gresie și piatră de râu), la extremitatea de sub instalația de măcinat fiind executată o supraînălțare, pentru a permite amplasarea instalației hidrotehnice. Acoperișul este realizat în două ape, pe o structură de căpriori semirotunzi, cu o învelitoare cu șindrilă de fag.
‘Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.’