2021-2022 se înscrie ca fiind unul dintre cei mai secetoşi ani agricoli din istoria României, a declarat directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, într-un interviu acordat AGERPRES.
Deficitul de precipitaţii înregistrat până acum este unul semnificativ, iar semnalele sunt că situaţia nu se va schimba prea curând, atrage atenția Elena Mateescu.
„Cantitatea de la 1 septembrie 2021 şi până în prezent, la 17 iulie, de doar 424,4 litri pe metru pătrat, ceea ce face ca, cel puţin la acest moment, să fie pe primul loc ca fiind cel mai secetos”, a precizat Elena Mateescu.
Regiunea atinsă cel mai grav de seceta pedologică extremă este Moldova, cu cea mai redusă cantitate de precipitaţii din istorie, de 322,6 litri pe metru pătrat, în acest an.
Potrivit estimărilor specialiștilor Laboratorului de agrometeorologie al ANM, cele mai afectate culturi agricole sunt porumbul şi floarea-soarelui.
„Perioada 2012 – 2021 reprezintă perioada cea mai caldă de 10 ani consecutiv din ţara noastră, în care valorile de temperaturi au înregistrat la nivel anual abateri termice pozitive între 0,68 grade Celsius, cât am avut în 2021, până la 1,96 grade Celsius în 2019, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor din 1901 şi până în prezent. Anii 2019 şi 2020 rămân în top cei mai calzi ani şi, cu siguranţă, şi anul 2022, aşa cum arată cel puţin evoluţia de la 1 ianuarie şi până în prezent. Ceea ce ne aşteaptă, cel puţin în următoarea perioadă, este posibil să se înscrie în seria anilor celor mai călduroşi. Oricum, vara 2022 este o vară a extremelor meteorologice. Dacă luna iunie, din punct de vedere termic, se situează ca fiind a cincea lună cea mai caldă din istorie, a treia cea mai secetoasă, nici «Luna lui Cuptor» nu face excepţie. Perioada 1-17 iulie o situează la o abatere faţă de normalul climatologic al lunii lui Cuptor în ţara noastră cu aproape un grad mai caldă, iar din punct de vedere pluviometric, din păcate, în top, fiind cea mai secetoasă perioadă din istorie, pentru că înregistrăm o cantitate medie de numai 35% din ceea ce ar fi normal pentru o lună iulie în ţara noastră”, a caracterizat Elena Mateescu anul 2022.
Potrivit directorului geneal al ANM, vorbim despre o secetă extremă, de lungă durată, instalată încă din a doua jumătate a verii a anului 2021. Practic, în anul agricol 2021, la 1 septembrie, am intrat pe un fond de secetă deja instalat mai ales în jumătatea estică a ţării, secetă care s-a continuat, cu o iarnă blândă şi mai săracă în precipitaţii.
„La acest moment, cantitatea de 115,4 litri pe metru pătrat situează acest interval pe primul loc ca fiind cel mai secetos din istorie, urmat de anul 2000 în care am avut o cantitate de 135,1 litri pe metru pătrat. Iată de ce în acest an agricol discutăm, practic, de un deficit accentuat, instalat încă din a doua parte a verii, debutul anului agricol. Din cele zece luni şi două decade, ar trebui să menţionăm că doar în două luni am avut cantităţi în medie peste norme (decembrie şi aprilie), dar care, pentru jumătatea de est, chiar dacă am avut cantităţi de apă uşor peste norme, de 60-70 de litri pe metru pătrat, nu a putut compensa nevoia de apă în această parte a ţării”, a precizat Elena Mateescu pentru AGERPRES.
Aceasta a descris în câteva cuvinte și cum arată „harta secetei” în România, în acest moment.
„În acest an agricol Moldova este zona cea mai afectată. Dacă în anul agricol 2019 – 2020, cel mai recent an agricol secetos, în Dobrogea am înregistrat cea mai mică cantitate de precipitaţii din istorie, reprezentând valoarea cea mai coborâtă, de numai 229,2 litri pe metru pătrat, în acest an în Moldova înregistrăm cea mai coborâtă valoare, de 322,6 litri pe metru pătrat pătrat. Observăm nuanţele de galben ce caracterizează starea de secetă pedologică extremă în Moldova, în Dobrogea, în Bărăgan, nu în ultimul rând în Banat, în Crişana şi în Maramureş, dar şi areale din Câmpia Română sau în centru, cea mai mare parte a Transilvaniei. Deficitele cele mai mari de apă sunt în jumătatea estică a ţării, dar şi în partea de vest-nord-vest a ţării. În aceste regiuni, practic, analizăm cantitatea de precipitaţii de la 1 septembrie până în 17 iulie observăm, comparativ cu anul 2019 – 2020 că în cea mai mare parte a regiunilor cantităţile de precipitaţii în acest an sunt mai mici, exceptând de această dată Dobrogea, dar care şi în acest an are o cantitate de doar 50% din normalul perioadei analizate”, a explicat Elena Mateescu.
Potrivit directorului general al ANM, cele mai afectate culturi agricole sunt cele de porumb şi de floarea-soarelui. Probleme sunt și la pomii fructiferi şi viţa-de-vie, însă sistemul radicular mult mai adânc, comparativ cu culturile de câmp, poate să asigure o uşoară revigorare în ceea ce priveşte consumul de apă. Din păcate, seceta de lungă durată care s-a prefigurat în acest an şi ceea ce urmează în următoarele patru săptămâni vor determina o nevoie acută şi pentru speciile pomi-viticole.
La acest moment încheiem anul agricol la 31 august pe un fond de secetă puternică. Cu siguranţă, noul an agricol 2022 – 2023 va fi influenţat de un decalaj semnificativ al înfiinţării culturilor, având în vedere condiţiile mai puţin favorabile pentru pregătirea terenurilor din această perioadă, care ar trebui să înceapă cel puţin de la mijlocul lunii august, a mai spus Elena Mateescu.
