Începând de luni, creștinii din întreaga lume intră în cel mai greu post din an. Postul Paștelui din 2016 începe pe data de 14 martie, iar ultima zi a Postului Mare va fi 30 aprilie. Învierea Domnului va fi prăznuită în 1 Mai.
Postul Paștelui sau postul care precede Învierea Domnului este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată de peste an ale Bisericii Ortodoxe, de aceea este numit și Postul Mare.
Singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne și s-a ținut în Duminica Înfricoșatei Judecăți (6 februarie), iar celalalt este pentru ouă, pește și lactate și se ține în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză), 13 martie.
Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2). Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.
Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.
Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din prima săptămâna) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica.
Floriile se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).
În postul Paștilor din acest an, dezlegare la peşte este în 25 martie, când se sărbătorește Bunavestire şi în 24 aprilie, de Florii.
3 lucruri esenţiale când ţii post
1. Găteşte alimente diverse, alegând în fiecare săptămână câteva legume pe care să le foloseşti pentru tocăniţe şi supe/ciorbe.
2. Nu mânca toate produsele de post pe care le găseşti la supermarket!
Fii selectivă şi citeşte înainte lista cu ingrediente. Iar dacă poţi să le prepari acasă este de preferat să facă acest lucru în weekend pentru a fi aprovizionată în timpul săptămânii.
3. Gândeşte în mare un meniu general, diversificat fără să te complici!
Alege 2-3 opţiuni pentru micul dejun (de exemplu, în loc de cereale cu lapte de vacă foloseşte laptele vegetal, în loc de pâine cu pateu de porc alege pâinea cu pastă de năut, salată de vinete, pastă de avocado, zacuscă, pateu de linte, în loc de cereale cu iaurt prepară un terci din fulgi de ovăz cu diverse fructe proaspete sau uscate, înlocuieşte untul cu unt de arahide sau de cocos presat la rece etc).
Pentru mesele de prânz şi cină înlocuieşte preparatele din carne cu ciuperci, oleaginoase crude, leguminoase, quinoa, orez integral, paste integrale care vor oferi consistenţă mâncării şi un plus de nutrienţi.
Alimente care nu trebuie să-ţi lipsească din meniu când ţii post
Pentru ca organismul să beneficieze de vitamine, minerale, antioxidanţi, fibre, grăsimi bune şi proteine de calitate este esenţial să ai o alimentaţie diversificată pe perioada postului. Baza reţetelor tale o vor constitui legumele şi verdeţurile la care se adaugă ingrediente la fel de valoroase pentru cantitatea lor bogată în proteine.
Fasolea boabe, năutul, mazărea, lintea, verdeţurile crude (spanacul, pătrunjelul, leurda, urzicile, andivele, rucola, salata verde), legumele crucifere (broccoli, conopidă, varza) şi orice alte legume care sunt pe placul tău nucile şi seminţele neprăjite, orezul integral (brun) sau basmati, ovăzul, hrişca, fructele proaspete, avocado şi uleiul de măsline sau de floarea-soarelui presate la rece
Dacă vrei să respecţi Postul Paştelui şi să profiţi de ocazie şi pentru a scăpa de kilogramele în plus, este important să-ţi stabileşti un regim de viaţă cât mai echilibrat, ca să nu-ţi pierzi energia când renunţi temporar la proteinele de origine animală. (Sursa: alba24.ro)
