Albinele fac miere și din fonduri europene

Doi hunedoreni au lăsat industria și s-au dedicat apiculturii.

Județul Hunedoara a avut până la Revoluție o industrie deosebit de puternică. Schimbarea regimului politic a dus la creșterea numărului de șomeri. Astfel, foarte mulți au trebuit să se reorienteze profesional sau să plece peste hotare.
Pentru locuitorii din zona Bradului, agricultura a reprezentat întotdeauna o alternativă, chiar dacă în zonă suprafețele pe care se pot cultiva cereale nu sunt deloc întinse. Ioan Jorza și Marin Bota au lucrat în minerit, însă acum sunt unii dintre cei mai apreciați apicultori ai județului Hunedoara. Au refuzat să ia calea pribegiei pentru că au crezut întotdeauna că locul lor este în România, țara care le-a dat posibilitatea să-și transforme pasiunea în meserie.
Cei doi hunedoreni locuiesc în comuna Buceş, acolo unde au înființat, folosind fonduri europene, o cooperativă profilată pe apicultură. Și-au dat seama că asta este singură posibilitate de a supraviețui și au tratat albinele cu maximă seriozitate. “Aici îi musai să fii zilnic cu ele, indiferent că-i seară, că-i dimineaţă. Niciodată nu se știe când trebuie să intervii. Nu poți merge băut sau parfumat. Una-două te simt albinele. Și de aceea nu oricine îşi poate permite să facă apicultură. Trebuie să fii pasionat, dedicat lor“, au ținut să precizeze cei doi stupari pentru Mesagerul Hunedorean, care au pus bazele cooperativei „Nectarul Florilor de Munte”, în care s-au mai înscris încă trei apicultori.
Zona Bradului n-a avut parte de cooperativizare înainte de Revoluție, acesta fiind și motivul pentru care localnicii nu sunt reticenți atunci când vine vorba despre această formă de asociere. Apicultorii de la “Nectarul Florilor de Munte” au derulat un proiect în valoare de 170.000 de euro, bani cu care și-au procurat 75 de familii de albine și s-au dotat cu utilaje și instalații cum n-au nici stuparii de-o viată: dozator cu masă rotativă, uscător de polen, topitor de ceară, toate numai din inox, după standardele UE.