Agricultura adevărată nu se reduce doar producții bune de matere primă, ci înseamnă bani, industrie şi performanţă. Din acest motiv, România, chiar şi cu producţii record de cereale în anul agricol 2021, este departe de a fi un competitor puternic pentru ţările din vestul Europei, consideră Ştefan Gheorghiţă, doctor în ştiinţe agronomice acţionar al producătorului de cereale Triagroexim şi director de dezvoltare al traderului de cereale Agrinvest.
„România are un randament mediu de 3,5 tone la hectar, iar Franţa are un randament mediu de 7-7,5 tone la hectar. Ea nu suferă că nu au prins două vagoane de grâu spre Egipt, pentru că au şi alte debuşee. Au zootehnie puternică, în primul rând. Noi, dacă nu mai avem mâine cumpărători de cereale din străinătate, ce facem cu ele? Zootehnia am pus-o la pământ. Soluţia ar fi fost zootehnia şi apoi procesarea. Antreprenorul român încearcă să investească în această direcţie, dar are nevoie de o strategie din partea autorităţilor. Am pus la pământ aproape toate fabricile de conserve şi noi cumpărăm roşii din Italia. Nimeni nu vrea să acorde ajutoare de stat pentru fabrici strategice“, a spus Ştefan Gheorghiţă în cadrul emisiunii ZF Agropower.
Pentru anul agricol 2021, România se aşteaptă la o producţie de cereale de peste 34 de milioane de tone, cea mai mare de până acum, din care producţia de grâu va fi de peste 11 milioane de tone. Cu această producţie, România redevine cel mai mare producător de porumb din UE şi reintră în top cinci producători de grâu din UE.
În opinia lui Gheorghiţă, însă, nu este suficient pentru ca România să fie considerată un jucător cu adevărat important în agricultura europeană. El crede că un plus ar fi fost ca procentul majoritar din producţia de grâu să rămână în ţară şi să meargă către zootehnie şi procesare, nu să plece la export. Din datele statistice anterioare, circa 3-3,5 milioane de tone de grâu rămân în ţară şi aproximativ 6 milioane de tone sunt exportate.
„Noi ne lăudăm că am devenit lider în anumite activităţi prin vânzarea de materie primă, dar nicidecum prin procesare şi nicidecum prin valoarea adăugată. Şi atunci aceste probleme se regăsesc în toată agricultura. Ceea ce ne lipseşte este dorinţa autorităţilor de a lua decizii indiferent de impactul, să zicem, electoral“, a menţionat Gheorghiţă.
În opinia sa, România ar fi putut să profite în anii anteriori de fonduri europene şi să investească strategic în diverse domenii din agricultură, astfel încât să fie competitivă pe piaţă şi să-şi asigure predictabilitatea. Astfel, faptul că România se află, și datorită unui context climatic favorabil, în topul Uniunii Europene la unele producții, nu este suficient.
„Noi doar credem că suntem dulăul cel mare. De fapt, suntem un căţeluş care se uită într-o lupă mare şi se vede mai mare decât este. Suntem departe de a fi o ameninţare pentru puternicele ţări din Vest. Agricultură înseamnă bani, industrie şi performanţă, iar aici discutăm despre Fanţa, Anglia, Olanda, Belgia“, a afirmat Gheorghiţă.
este parte a
