24 iulie 2021 - 23:17

Agricultura ecologica, o noua provocare pentru Romania. Emil Dumitru: „Este nevoie de masuri de sprijin speciale”

România se află în față unor noi provocări legate de ecologizarea agriculturii europene. Reducerea de pesticide cu 50%, reducerea de fertilizanți cu 25%, reducerea de antibiotice cu 50% utilizate în fermele zootehnice și ecologizarea, creșterea suprafețelor în agricultură ecologică la 25%. Acestea sunt obiectivele Uniunii Europene. România are un procent de 3,5% din suprafețele declarate de culturi ECO, un procent mic spre deosebire de alte țări. Emil Dumitru a subliniat nevoia unor măsuri de sprijin speciale și a enunțat beneficiarii prioritari, printre care fermele de familie și grupurile asociate de producători.

Potrivit secretarului de stat Emil Dumitru, spre deosebire de România, Croația are peste 100.000 de hectare certificate în agricultură ecologică pentru un milion, în timp ce țara noastră din 9,8 milioane hectare cât au fost declarate anul acesta are puțin peste 350.000 de hectare atât suprafețe certificate, cât și cele aflate în conversie. Aceasta înseamnă un procent de 3,5% culturi eco în România, spre deosebire de 10% în Croația.

„Nu este suficient să avem suprafețe certificate în agricultură ecologică, dacă în continuare vom vinde producția materie primă din agricultura ecologică și dacă nu vom avea schemă de calitate de certificare cu care să mergem până la produsul finit”, a declarat Emil Dumitru.

Potrivit oficialului, bugetul pentru 2021-2027 va fi aprobat în Consiliul Europei nu mai târziu de luna iulie. Așadar, este nevoie de niște măsuri care să răspundă la câteva întrebări esențiale pentru agricultura României, enumerate de Emil Dumitru:

  • încotro vrem să ajungem,
  • care sunt instrumentele,
  • cum răspundem la schimbările climatice,
  • cum evităm deșertificarea, pentru că vă mărturisesc în zona de S-E, am văzut o hartă a evoluției temperaturilor care e îngrijorătoare, chiar și în zona noastră a Călărașului, în Lunca Dunării, fără o măsură ca o schemă nu cred că mai putem să discutăm de o gestionarii corespunzătoare a apei în sol.
  • dezvoltarea de soiuri și hibrizi care să răspundă la schimbările climatice
  • prezența unei finanțări corespunzătoare.

Sprijin prin plățile directe diferite pentru cei care se asocieză în grupuri de producători, organizații și cooperative

Emil Dumitru a subliniat necesitatea de a consolida fermele de familie, dar nu fermele de familie care pe înțelesul multora înseamnă autoconsum, ci mai degrabă ferme de familie care să producă pentru piață, într-un sistem organizat.

„Vom încerca să creăm niște intensități de sprijin pe plățile directe diferite pentru cei care aleg să se asocieze în grupuri de producători, organizații și cooperative legate de grâu și de orz. Întradevăr, anul ăsta fără să avem experiență și expertiză în domeniul vercetării, am observat că anumite soiuri de grâu autohtone s-au comportat net superior față de soiurile venite din comerț intracomunitar. Asta și pentru că sunt mult mai adaptate condițiilor pedoclimatice din România.

Dar în continuare susțin că nu este suficient să avem soiuri foarte bune dacă nu știm să le promovăm și să încercăm să le promovăm de o manieră în care practic concurăm pe piață cu firme care asta știu să fac, în multinaționale. Vă dau un exemplu concret, unul din marii jucători pe piață din Statele Unite care activează și pe piața din România, are cifră de afaceri 14 miliarde de dolari din care 1,4 miliarde de dolari sunt dedicați exclusiv cercetării.

Cam asta este nivelul la care s-a ajuns și din punctul meu de vedere, cred că printr-o regândire a sistemului de cercetare din România putem să nu mai venim la tribuna și să ne gândim cât de greu ne este”, a declarat secretarul de stat la MADR, Emil Dumitru, în cadrul evenimentului „Ziua grâului și a orzului”, organizat de Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Agricola Fundulea și Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR).