AFACERILE CU RAPIŢĂ SE EXTIND RAPID ÎN ROMÂNIA

322

Fermierii de cultură mare din România sunt din ce în ce mai interesați să își înființeze sau să își mărească terenurile  agricole pentru cultura de rapiță. Iar asta pentru că este una dintre cele mai profitabile investiții agricole. Planta reprezintă o sursă energetică alternativă de combustibil  iar uleiul este folosit în diferite industrii și chiar alimentaţie.

DESCRIERE

Rapița este o plantă anuală sau bienală cu rădacină pivotantă bine dezvoltată ajungând până la 60-80 cm adâncime. Rădăcinile laterale sunt răspândite pe un diametru de 20-40 cm.

Tulpina este înaltă de aproximativ 1,5 m și bine ramificată iar numărul de ramuri variază între 5 și 10 cu frunze de diferite forme. Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbenă, dar având nuanțe diferite. Fructul este o silicvă subțire, lungă de 5-10 cm, netedă. Numărul de silicve pe o plantă de rapiță poate ajunge până la 800. În fiecare fruct se formează între 10 și 25 semințe, uneori chiar 30.

CULTIVARE

Arătura trebuie executată la adâncimea la care să nu se scoată bulgări, de obicei la 18-20 cm, după pajiști și 20-22 cm după trifoi. Discuirea trebuie să aibă loc imediat după arat, când încă solul este reavăn.

Sămânța, ca și hibridul utilizat, constituie un factor biologic deosebit de important pentru eficiența cultivării rapiței. Se folosesc pentru creșterea producției semințe hibrizi de ultimă tehnologie. Sămânța de rapiță pentru semănat trebuie să fie proaspătă, din anul însămânțării, cu puritate de cel puțin 98% și capacitate de germinație de cel puțin 85% și cu MMB cât mai mare.

Adâncimea de semănat variază după textura și umiditatea solului. În solurile grele și umede sămânța se îngroapă la adâncimea de 2-3 cm; când solul este uscat sămânța se seamănă, cu 1-2 cm mai adânc. Distanța dintre rânduri trebuie să fie de 12,5-25 cm.

În privința dăunătorilor, trebuie să știți că rapița are foarte mulți dăunători: Meligethes aeneus, Psylliodes chrysocephala, Brevicoryne brassicae, Entomiscelis adonidis, împotriva cărora trebuie făcute 2-3 tratamente cu produse recomandate anual prin laboratoarele judeţene de protecţia plantelor.

RECOLTARE

Cultura de rapiță este una care solicită o deosebită atenție în ceea ce privește stabilirea momentului de recoltare. Întârzierea recoltării acestei culturi poate duce la pierderi foarte mari astfel, tecile de rapiță dupã o anumită perioadă plesnesc înregistrându-se astfel, prin scuturare pierderi de 30-40 și chiar 50 %. Recoltarea rapiței se face atunci când plantele sunt aplecate, întreg lan capătă o culoarea galbenă ruginie, tecile sunt galbene-liliachii, iar pe majoritatea semințelor se observã un punct cafeniu.

Anul trecut, producția medie la nivel național la cultura de rapiță a fost de circa 2,8 tone la hectar, dar fermierii care au folosit genetică bună ca de exemplu hibrizi din gama DEKALB au obținut aproape dublu, condițiile permițând depășirea pragului de patru, chiar cinci tone la hectar. Astfel, doar din vânzarea unei producții de patru tone, fermierul încasează circa 6.800 de lei pe hectar, adică aproximativ 1.500 de euro. La această sumă de bani se adaugă subvenția pe suprafață de cel puțin 170 de euro, transformând rapița în noua favorită a fermierului român.

Citește și

Cmentariile sunt închise