Întâlnire esențială pentru viitorul agriculturii europene! Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, va participa astăzi, începând cu ora 15, la o întâlnire cu omologii săi din toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru a contura direcțiile în care se îndreaptă agricultura de pe bătrânul continent, în contextul crizei provocate de noul coronavirus.
”Prima noastră grijă a fost ca, împreună cu cei de la Ministerul Transporturilor și cu autoritățile europene, să încercăm să creem niște coridoare verzi pentru transportul de marfă. În primul rând, pe noi ne interesează transportul materiilor prime, al alimentelor și al animalelor vi. (…) Chiar miercuri, la ora 15, o să avem o întâlnire a tuturor miniștrilor Agriculturii din țările europene. Toți au același gând – ce se va întâmpla cu agricultura în anul 2020 și ce se va întâmpla după această criză. Noi ne-am pregătit pentru această întâlnire cu o listă de puncte pe care vrem să le susținem”, a spus ministrul Adrian Oros în exclusivitate la AGRO TV.
Șeful MADR a dezvăluit și măsurile pe care le va susține în fața Comisiei Europene și a omologilor săi, măsuri menite să vină în sprijinul fermierilor, pentru a trece cât mai ușor peste această criză.
”Împreună cu colegii mei de la Ministerul Agriculturii și cu mediul asociativ am gândit următoarele măsuri, pe care o să le susținem în fața Comisiei Europene: în primul rând, toate țările, indiferent că sunt afectate mai mult sau mai puțin de pandemia de coronavirus, să accepte că trebuie să accepte niște coridoare de transport pentru marfă, pentru alimente, animale, semințe și tot ce înseamnă inputuri în această perioadă în care toată lumea începe campania de primăvară.
Apoi, am cerut să se adapteze cadrul financiar multianual și mai ales regulile tranzitorii, în așa fel încât să fie permisă utilizarea unor resurse suplimentare. Atunci când un stat dorește, în această perioadă de criză, să utilizeze o resursă suplimentară, să nu mai fie obligat să aștepte acceptul Comisiei.
De asemenea, am cerut să nu mai fie obligatoriu în această perioadă ca 30% din sumele pe care le mai avem să fie cheltuite pe măsuri de climă sau 5% pe leader, ci să le putem dirija spre ceea ce este necesar acum. Mai mult, am cerut ca promovarea ajutoarelor de stat ca reguli temporare să fie valabile până la 1 ianuarie 2022.
Apoi, am cerut ca situația actuală să fie asimilată cu forță majoră. Am cerut norme mai flexibile în ceea ce privește cursul de schimb. De ce? Pentru că statele care sunt non-euro s-ar putea ca, din cauza crizei, să fie dezavantajate. S-ar putea ca euro să crească foarte mult în raport cu leul și, de aceea, acest curs de schimb trebuie să fie mult mai flexibil.
De asemenea, pentru plățile în avans pentru beneficiarii la măsuri de investiții din FEADR, să se identifice soluții pentru garanțiile bancare care expiră, pentru că s-ar putea ca pe perioada stării de urgență, contractul de finanțare să fie suspendat.
Am cerut o derogare pentru dezangajarea fondurilor pentru 2020 care eventual, din cauza crizei, nu vor putea fi utilizate, în așa fel încât să nu le pierdem. Apoi, pentru beneficiarii care nu au putut finaliza investiția din cauza crizei, ar trebui permisă o finalizare parțială, în așa fel încât ei să nu plătească penalități și să nu li se recupereze sumele plătite.
De asemenea, am cerut o relaxare privind normele privind ajutorul de stat pentru firmele aflate în dificultate. Pentru foarte multe dintre acestea este o condiție de eligibilitate pentru unele măsuri, cum este submăsura 4.2. Apoi, posibilitatea suspendării contractelor în perioada de monitorizare ex post sau, în situații excepționale, exonerarea de la controlul ex post.
Mai mult, am cerut să se modifice regulamentul 1305/2013 cu noi forme de sprijin: sume forfetare pentru IMM-uri sau finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, fără să mai fie condiționat de investiții. Până acum, din bani europeni se puteau finanța doar investiții. Am dorit să putem finanța și capital de lucru.
Sigur, am cerut procentul de neconformitate, dacă sunt la auditurile FEGA-FEADR, să crească de la 2% la 4%, iar statele respective să nu fie sancționate. De asemenea, am cerut plata avansurilor să o putem face cât mai repede, nu doar la finele lui noiembrie. Să putem începe plata avansurilor mai repede anul acesta, dacă criza continuă, după ce preluăm toate cererile de plată pentru subvenții, iar ele să fie pentru plăți directe 70% și pentru măsuri de dezvoltare rurală 85%.
De asemenea, decalarea de la 15 iulie la 15 septembrie a termenului privind raportarea statisticilor de control. Controalele în teren, dacă situația o impune, să le putem face și după efectuarea plăților. Aici ne bazăm pe buna credință a beneficiarilor.
Extinderea termenului de plată până la 30 august și reducerea la jumătate a ratei de control, pentru accelerarea procesării cererilor de plată. În plus, extinderea acelor zone care se poate aplica remote control, controlul prin satelit, pentru a putea înlocui controlul la fața locului.
Și, cel mai important, menținerea Ajutorului Național Tranzitoriu, în așa fel încât fiecare stat să aibă posibilitatea să-și stabilească măsuri și condiții de aplicare, precum și sume. Știți că acest ajutor este din banii statului membru, dar Comisia dorea ca din 2021, acesta ANT să dispară.
Cam acestea ar fi punctele pe care o să le susțin miercuri, împreună și cu alți colegi din alte state și sperăm să obținem acceptul Comisiei Europene”, a dezvăluit Adrian Oros în exclusivitate la AGRO TV, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.
