La câte probleme au agricultorii români, numai de roboți nu le arde! Cu toate acestea, deși subiectul pare S.F., el este realitate, pe alte meleaguri, dar, pas cu pas, și în unele ferme din România. Ba, mai mult, robotica va deveni realitatea de fiecare zi, în agricultura viitorului. Va ajunge și România la o astfel de tehnologizare generalizată? Într-un viitor îndepărtat, da. Însă, dacă nu o vor face românii, o vor face aceia care vor stăpâni pământurile de aici. Să vedem, însă, cum va evolua piața roboților agricoli.
Piața roboților agricoli va crește spectaculos
Wintergreen Research a publicat în această toamnă un studiu referitor la evoluția pieței roboților pentru agricultură, analiză care acoperă perioada de până în 2020. În studiu se afirmă că piețele din întreaga lume sunt gata pentru a obține o creștere semnificativă a vânzărilor de roboți, indiferent de domeniul lor de acțiune: vegetal sau zootehnie.
Potrivit cercetării, controlul buruienilor și corecta creștere a plantelor pare a fi segmentul care oferă cea mai mare posibilitate de creștere, tehnologia robotizată fiind ideală pentru îmbunătățirea randamentului culturilor. Roboții pot face culturile mai sigure, inclusiv prin eliminarea erbicidelor, nemaivorbind despre faptul că, potrivit programărilor inițiale, aceștia pot lucr conform celor mai stricte reglementări de igienă și de siguranță, de lucru continuu, 24 de ore pe zi.
Fermierii care au avut fonduri pentru a cumpăra astfel de utilaje afirmă cu temei: ”Ce ar putea fi mai gustos, de exemplu, decât o căpșună perfect formată și perfect coaptă?” De aceea, prin precizia lor în lucru, roboții agricoli sunt capabili de a îmbunătăți furnizarea de produse alimentare de calitate înaltă și coerentă, punând în aplicare gestionarea producției de alimente.
Dacă tot ne-am referit la ele, căpșunile sunt o cultură de mare profit. De aceea, inginerii specializați în robotică au realizat nouă generație de mașini care pot realiza întregul ciclu de operațiuni: însămânțare, întreținere și recoltare, pentru a oferi maximum de performanță în fermă. Dar și cultivatorii de culturi boabe își pot optimiza productivitatea, prin utilizarea roboților, obținând cele mai bune rezultate. Sistemele de colectare tip ”picking”-automatizate pot îmbunătăți productivitatea muncii, viteza și agilitatea operațiunilor de recoltare. Mai mult decât atât, platformele robotice sunt capabile de recoltarea selectivă a fructelor. Roboții pot detecta fructele ajunse la maturitate sa, detașâmd doar fructele coapte.
Roboții pot ține costurile foarte jos
Provocarea abordată este aceea de a ghida agricultorii spre un nou model economic, cu scopul de a satisface cererile unei piațe globale. Potrivit doamnei Susan Eustis, autorul principal al Studiului de cercetare de piață, „proiecte agricole robotizate sunt în curs de dezvoltare accelerată. Cheia utilizării roboților agricoli industriali este menținerea costurilor cât mai jos cu putință. Adaptarea vehiculelor comerciale existente, în loc de a construi altele noi, este cel mai bun mod de a construi roboți agricoli viabili, la care se adaugă tehnologie de ultimă generație.”
Dimensiunea actuală a pieței roboților pentru agricultură era în 2014 de 817 milioane de dolari, când s-au făcut ultimele raportări, dar valoarea ei este de asteptat sa ajunga 1,63 de miliarde, până în 2020, o creștere consistentă, pentru o piață în curs de formare. În plus, roboții agricoli sunt o parte din o tendință generală, spre proces global automatizat pentru fiecare tip de activitate umană.
Mai mult decât atât, robotii agricoli sunt utilizați pe o scară mai largă decât ne-am aștepta, și într-o varietate cu mult mai mare. Iar tendința pentru următorii 15 ani este cu siguranță aceea de a dezvolta acest domeniu al roboticii, devenind în viitorul apropiat la fel de omniprezent ca tehnologia calculatoarelor, acum 15.
Australia, în avangarda noii agriculturi
Australia are deja un program național de dezvoltare a roboticii agricole. Guvernanții australieni au pornit de la o întrebare simplă: ”Vom avea capacitatea de a satisface cererea și de a face față din plin boom-ului agricol aflat la orizont?” De aceea, autoritățile au dat Centrului Australian de Robotica un rol-cheie în dezvoltarea robotică și a sistemelor inteligente pentru a susține această creștere și a ajuta regândirea viitorului agriculturii.
Așa că, imaginați-vă un tractor care poate călători fără conductor, poate intra între rândurile de pomi dintr-o livadă, „respectând” perfect împrejurimile cu ajutorul unei hărți 3D care indică poziția și starea fiecărui copac, fiecarui fruct și fiecărui metru patrat de teren.
Imaginați-vă că poate identifica orice boală sau deficiență în fiecare copac, gradul de coacere a fructelor și starea solului. Atunci, imaginați-vă că poate răspunde prin pulverizare, udare sau recoltare, în funcție de necesități, toate acestea, fără a fi nevoie de un operator uman la bord. Aceasta este ferma de viitor, și este deja în curs de dezvoltare la Centrul Australian pentru domeniul Robotică.
Profesorul William Sukkarieh explică: „Este o mare dorință de a conceptualiza viitorul agriculturii în termeni de aprovizionare vastă piaței, mai ales a celei asiatice. Populația din Asia este în plină expansiune, dar lipsa relativă a terenului arabil, a apei, a infrastructurii și a tehnologiei limiteză capacitatea sa de a face față creșterii asociate și a cererii pentru produse proaspete.
De aceea, Australia, cu reputația sa de furnizor de alimente de înaltă calitate, prin urmare, se confruntă cu o posibilă oportunitate, aceea de a deveni în viitor principalul furnizor de hrană și resurse agricole.
Cu toate acestea, în prezent, nu avem capacitatea de a face acest lucru. Un motiv este lipsa forței de muncă. De aceea, robotizarea și automatizarea ne vor ajuta. Le putem folosi pentru a crește eficiența și randamentul, având adaptate multe dintre sarcinile manuale, care au început să fie efectuate de dispozitive robotizate agricole, special concepute.”
Proiectul australian implică trei etape: Prima dintre ele este aceea a dezvoltării capacității de ”citire și înțelegere” a informațiilor mediului înconjurător, al culturii și a fiecărei plante sau fruct, în parte.
A doua etapă presupune aplicarea acestei tehnologii la tractoarele agricole standard, astfel încât să aibe abilitatea de a efectua operațiuni în sine , cum ar fi aplicarea îngrășămintelor și a pesticidelor, udarea, cosirea etc. Cea de a treia și cea mai complexă etapă va fi aceea de a permite dispozitivelor să efectueze recolta. Vom vedea și în România așa ceva? Noi, nu, dar nepoții noștri, da.