30 iulie 2021 - 19:44

Sezonul căpușelor a început. Cum vă dați seama dacă animalul este infestat și cum preveniți îmbolnăvirea

Sezonul căpușelor a început, iar în ultimii ani au fost identificate tot mai multe cazuri de oameni și animale infestate. De aceea, trebuie să cunoaștem rolul pe care căpuşele îl au ca parazit şi în transmiterea unor boli grave la oameni şi animale, dar şi cum să limităm prezenţa acestora în zonele favorabile înmulţirii lor.

Căpuşele sunt artropode parazite ce populează suprafaţa corpului fiind găsite pe tegumentele mamiferelor, sau în blana lor. Au dimensiuni foarte mici, însă pot fi vizibile cu ochiul liber: masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul roşu. Căpușele rezistă pe corpul gazdei o perioadă scurtă (câteva zile).

Dr. Penţea Ioan  Viorel,  secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, a explicat faptul că localizarea pe gazdă diferă în funcţie de specia acesteia, potrivit tribuna.ro.

Iată care sunt zonele corpului animalelor pe care trebuie să le verificați frecvent în această perioadă:

  • bovine –  pe perineu, pliul iei, axilă dar şi pe salbă, la baza coarnelor , pe uger, coadă;
  • ovine – în zona sternală, pe membre, pe coadă, în pliurile salbei,etc;
  • cabaline – pe coamă şi coadă;
  • câine – în regiunea capului, regiunea axilară pe faţa internă a coapsei;
  • pisică şi păsări – în regiunea capulu

Sezonul căpușelor le dă bătăi de cap deținătorilor de animale, din cauza ritmului alarmant de înmulțire. O femelă adultă poate depune peste 10.000 de ouă într-un ciclu evolutiv. La înmulțirea lor contribuie și populaţiile de câini fără stăpân, pisici, rozătoare şi animale sălbatice, comerţul intensiv cu animale și numărul mare de clădiri sau spaţii urbane părăsite. Calea de a infesta o nouă gazdă este contactul fizic. Căpușele nu pot sări sau zbura.

Simptomele mușcăturii de căpușă

Puteți bănui că animalul dumneavoastră a fost mușcat de o căpușă urmărind câteva simptome:  

  • scărpinat continuu la locul unde este localizată căpuşa;
  • inflamarea zonei;
  • durere locală;
  • semne de apatie;
  • febră, anemii, paralizii;
  • stări alergice;
  • şoc anafilactic şi chiar moartea animalului. 

Căpuşele sunt transmiţători ai unor agenţi patogeni care produc boli atât la om, cât şi la animale, fiind clasificate pe locul doi, după ţânţari, în ceea ce priveşte importanţa medicală ca vectori, respectiv:

  • prin salivă –  injectarea de salivă produce lezarea vaselor de sânge şi transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalită);
  • prin consum de lapte crud sau produse lactate obţinute din lapte netratat termic se poate produce infectarea cu virusul encefalitei de căpuşe la om.     

Acțiuni specifice  de combatere a înmulțirii căpușelor:

  • Identificarea zonelor cu risc biologic ridicat şi informarea autorităţilor
  • Efectuarea dezinsecţiilor în spaţii şi clădiri nefuncţionale, în parcuri, zone de agrement, pajişti naturale cu vegetaţie abundentă, precum şi colectarea şi deparazitarea câinilor fără stăpân.
  • Efectuarea lucrărilor de defrişare a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafeţele de pajişti naturale infestate.
  • Monitorizarea permanentă a modului cum sunt respectate reglementările legale privind circulaţiei animalelor prin localităţi, in parcuri şi locuri de agrement.
  • Efectuarea, prin medicii veterinari a examenelor clinice la speciile de animale, gazde a căpuşelor.

În cazul în care depistați o căpușă pe pielea animalului sau a dumneavoastră, să nu le rupeți! Ele se extrag cu o pensetă chiar de la locul de inserţie pe piele, iar acest lucru este de preferat să fie realizat la medic.

Reuşita acţiuniilor de combatere a căpuşelor cere o concepţie şi o execuţie corectă. Lupta pentru diminuarea populaţiilor de căpuşe trebuie să fie condusă prin metode ecologice şi medicale, în mediul lor de viaţă liberă, este de părere Dr. Penţea Ioan  Viorel.