Fermierii din Prahova îi dau replica ministrului agriculturii cu privire la rachetele antigrindină

Ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna, a propus recent repornirea temporară sistemelor cu rachete antigrindină, concomitent cu inițierea unor studii independente care să stabilească dacă există efecte negative ale acestor sisteme asupra regimului precipitațiilor, arătând că „nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara”.

Replica fermierilor de cultură mare din Prahova, cei de care au și insistat pentru suspendarea funcționarii Sistemului Național Antigrindină, nu a întârziat să apară.

„Domnule ministru Tánczos Barna,

Declarația dumneavoastră de la AgroTV, potrivit căreia sistemul antigrindină ar trebui repornit pentru doi ani sau doi ani și jumătate, timp în care să se facă studiile care «nu există», este probabil cea mai gravă recunoaștere făcută vreodată de un reprezentant al Ministerului Agriculturii în această chestiune.

Dacă după aproape două decenii de funcționare statul român nu are studii clare privind efectele tragerilor cu rachete asupra precipitațiilor, atunci problema nu sunt fermierii care protestează. Problema este sistemul însuși. Problema este Ministerul. Problema este Autoritatea care a administrat acest program. Problema sunt operatorii, proiectanții, rapoartele, suprafețele declarate ca protejate și banii publici cheltuiți ani la rând fără o demonstrație științifică independentă, publică și verificabilă.

Nu puteți transforma lipsa studiilor într-un argument pentru reluarea tragerilor. Lipsa studiilor este exact argumentul pentru suspendare, audit și răspundere administrativă. Când statul intervine artificial în atmosferă, sarcina probei aparține statului, nu fermierului. Nu fermierul trebuie să demonstreze că sistemul i-a făcut rău; statul trebuie să demonstreze că sistemul funcționează, că protejează, că nu produce efecte colaterale semnificative și că banii publici sunt justificați.

A spune că studiile se pot face doar pe un sistem funcțional înseamnă, în realitate, a cere fermierilor să accepte încă doi ani de experiment pe culturile lor. Fără consimțământ real al beneficiarilor. Fără protocol științific public. Fără zone de comparație validate. Fără evaluare independentă. Fără responsabilitate pentru eventualele consecințe. Acesta nu este management public. Este improvizație politică aplicată asupra agriculturii.

Mai grav, reduceți întreaga discuție la întrebarea dacă rachetele «fac» sau «strică» ploaia. Problema este mult mai amplă. Sistemul trebuie să dovedească și protecția reală împotriva grindinei. Trebuie să dovedească suprafețele reale protejate, nu suprafețe teoretice desenate pe hartă. Trebuie să dovedească reducerea pagubelor, eficiența economică, trasabilitatea intervențiilor, corelarea cu fenomenele meteo și impactul asupra zonelor învecinate. Nu este suficient să spui că ai tras rachete și, prin urmare, ai protejat. Asta este contabilitate de operator, nu probă științifică.

Formula «nu decide Prahova pentru toată țara» este nedreaptă și falsă. Prahova nu cere să decidă pentru toată țara. Prahova cere ca statul să nu decidă peste fermierii direct afectați. Dacă într-o zonă în care s-a tras ani de zile beneficiarii direcți contestă sistemul, cer dovezi, cer studii și constată că după oprirea tragerilor regimul precipitațiilor s-a schimbat vizibil în teren, răspunsul unui ministru responsabil nu poate fi: pornim din nou și vedem după aceea.

După 20 de ani de funcționare, «nu avem studii» nu este o scuză. Este un capăt de acuzare. Înseamnă că sistemul a fost vândut public ca protecție, dar administrat ca dogmă. Înseamnă că fermierilor li s-a cerut să creadă, nu să verifice. Înseamnă că milioanele de lei au fost cheltuite fără ca statul să poată pune pe masă demonstrația elementară: ce a protejat, cât a protejat, pe cine a protejat și cu ce efecte secundare.

De aceea, singura decizie responsabilă nu este repornirea tragerilor cu rachete, ci oprirea lor până la finalizarea unui audit independent, public și complet. Audit al studiilor existente sau inexistente. Audit al suprafețelor declarate protejate. Audit al eficienței reale împotriva grindinei. Audit al impactului asupra precipitațiilor. Audit al costurilor. Audit al operatorilor și al conflictelor de interese. Audit al modului în care au fost consultați beneficiarii reali ai acestui sistem.

Domnule ministru, agricultura nu poate fi condusă după principiul: «nu știm ce se întâmplă, deci să continuăm». Când nu știi ce efect are o intervenție asupra atmosferei, nu o extinzi, nu o reactivezi și nu o impui. O oprești, o verifici și răspunzi public pentru ceea ce ai făcut până acum.

Fermierii nu cer privilegii. Cer dovezi. Cer prudență. Cer respect. Cer ca munca lor, pământul lor și apa de care depind culturile lor să nu mai fie tratate ca anexă experimentală a unui sistem care, după 20 de ani, încă vine în fața publicului cu mâna goală.

Iar dacă Ministerul Agriculturii recunoaște astăzi că nu are studiile, atunci primul lucru pe care trebuie să-l facă nu este să apese din nou pe butonul rachetelor. Primul lucru este să explice cine a permis ca ele să fie trase atâția ani fără aceste studii”, se arată într-un drept la replică al Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova adresat, prin intermediul redacției AgroTV, ministrului interimar al agriculturii, Tánczos Barna.