Un medicament schimbă obiceiurile alimentare ale planetei. Ce înseamnă asta pentru fermierii și procesatorii din România

Medicamentele GLP-1 schimbă comportamentul alimentar la nivel global, iar efectele ajung la fermieri și procesatori. Există un fenomen global pe care industria alimentară îl simte deja în cifre, dar despre care în România nu vorbește aproape nimeni.

Mihaela Neagu, antreprenoarea din spatele Zahărului Bod și a Fabricii de Zahăr Luduș, a publicat recent pe blogul personal o analiză despre impactul medicamentelor GLP-1 asupra economiei alimentare. Concluziile ei ar trebui să fie lectură obligatorie pentru oricine lucrează în agricultură sau procesarea alimentelor.

Ce este GLP-1 și de ce ar trebui să intereseze un fermier

GLP-1  este o clasă de medicamente dezvoltate inițial pentru tratamentul diabetului de tip 2. Cel mai cunoscut este Ozempic, produs de Novo Nordisk. Medicamentul a fost descoperit rapid și de persoanele fără diabet care doreau să slăbească iar efectele au fost spectaculoase: reducerea semnificativă a apetitului și pierderea consistentă în greutate.

Problema pentru industria alimentară: oamenii care iau aceste medicamente mănâncă mai puțin. Semnificativ mai puțin. Iar studii recente realizate de Universitatea Cornell confirmă că, în ultimii doi ani, industria alimentară s-a confruntat cu o scădere a consumului la anumite categorii de alimente.

Nu vorbim de o dietă la modă care trece într-un sezon. Vorbim de o schimbare structurală a comportamentului de consum, susținută medical și amplificată de un marketing agresiv al industriei fashion care promovează un ideal de corp mai slab.

Industria alimentară pierde, industria farma câștigă

Mihaela Neagu pune punctul pe i: „Industria alimentară pierde teren într-un ritm accelerat, deoarece alte industrii, mult mai inovatoare și adaptate unui nou stil de viață, susținute de un marketing agresiv, câștigă tot mai mult teren.”

Efectele se văd deja în economiile occidentale. Lanțuri de restaurante și cafenele se închid de exemplu Ungaria a raportat recent un val de închideri în sectorul HoReCa. Brandurile alimentare mari se pregătesc pentru ceea ce analiștii numesc „efectul Ozempic” asupra vânzărilor pe termen mediu și lung.

Observația Mihaelei Neagu este una pe care puțini din industria alimentară românească o fac public: „În curând, vom vedea că branduri precum Coca-Cola sau Milka, indiferent cât de mult se vor reinventa, ar putea înregistra scăderi importante pe termen mediu și lung.”

Efectul domino care ajunge la fermier

Aici intervine miza reală pentru agricultura românească. Dacă oamenii mănâncă mai puțin, cererea scade. Dacă cererea scade, procesatorii produc mai puțin. Dacă procesatorii produc mai puțin, cumpără mai puțină materie primă de la fermieri. Iar dacă fermierii nu pot vinde, suprafețele cultivate devin nerentabile.

Mihaela Neagu descrie un lanț complet: „De aici rezultă efecte asupra unui întreg ecosistem cu fermieri deja afectați de cererea în scădere, procesatori aflați în aceeași situație, supermarketuri și industria HoReCa.”

Nu este o prognoză pentru peste un deceniu. Este o realitate care se instalează acum în economiile dezvoltate și care va ajunge inevitabil și în România pe măsură ce puterea de cumpărare crește și accesul la aceste tratamente devine mai larg.

Ce ar trebui să facă România și de ce nu face nimic

Mihaela Neagu propune o recalibrare a întregii industrii: ambalaje redimensionate, porții mai mici, produse cu mai puține calorii, orientarea agriculturii către suprafețe mai mari de culturi bio. „Fermierii ar trebui să găsească acele culturi care sunt cu adevărat avantajoase, iar statul ar trebui să intervină într-un mod controlat, astfel încât să cultivăm ceea ce consumăm în prezent.”

Problema? În România nu există încă studii care să măsoare impactul GLP-1 asupra consumului alimentar. „Nu putem afla abia peste doi sau trei ani că, de fapt, consumul unui anumit produs a scăzut, în timp ce noi continuăm să finanțăm cultivarea acestuia fără să avem un studiu clar care să arate dacă producem cât ne trebuie sau dacă este mai eficient să importăm”, avertizează antreprenoarea.

Criticile sale vizează și narativul oficial al scăderii consumului: „Nu putem spune populației că a scăzut consumul doar pe fondul unei crize artificiale, când studiile din alte țări arată că profilul consumatorului s-a schimbat în mod semnificativ, inclusiv sub influența altor industrii.”

Politici publice de educație alimentară adică nu cenzură, ci discernământ

Într-un mediu în care oricine are acces la informații pe telefon, informații verificate sau nu, Mihaela Neagu argumentează că statul ar avea un rol important în identificarea și combaterea știrilor false din domeniul alimentației. Nu prin cenzură, ci prin politici publice de educație alimentară menite să dezvolte spiritul critic și să încurajeze adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase.

Și, mai ales, prin studii aplicate: „Ar trebui efectuate și publicate studii, astfel încât rezultatele acestora să fundamenteze politici publice clare pentru fermieri și procesatori.”

Un semnal pe care agricultura românească nu și-l permite să-l ignore

Fenomenul GLP-1 nu este o modă ci este o schimbare structurală a comportamentului de consum la nivel global. Studiul Universității Cornell citat de Mihaela Neagu arată că Ozempic schimbă deja alimentele pe care americanii le cumpără. Europa urmează, iar România va fi afectată inevitabil.

Pentru fermierii și procesatorii români, mesajul este clar: adaptarea nu este opțională. Iar primul pas este să recunoști că problema există înainte ca cifrele din bilanț să o confirme prea târziu.

Citește și https://mihaelaneagu.ro/blog/post.html?slug=glp-schimba-economia