7 septembrie, Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru

La 7 septembrie este celebrată Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, potrivit Rezoluţiei 74/212 adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 19 decembrie 2019. Această zi a fost marcată începând cu anul 2020.

Toți respirăm același aer! O singură atmosferă ne protejează și ne susține pe toti

Tema din acest an, „The Air We Share” (Aerul pe care îl împărțim), subliniază natura transfrontalieră a poluării aerului, subliniind nevoia de responsabilitate și acțiune colectivă. De asemenea, arată necesitatea unei cooperări internaționale și regionale imediate și strategice pentru o implementare mai eficientă a politicilor și acțiunilor de atenuare a poluării aerului. 

Poluarea este o problemă globală împotriva căreia trebuie să acționăm împreună

Conform datelor oficiale, în România mor anual peste 25 de mii de oameni din cauza aerului poluat pe care îl respirăm. De asemenea, poluarea generează 7% din decesele cauzate de cancer pulmonar, 18% din decesele cauzate detotalitatea bolilor pulmonare, 20% din accidentele cerebrale vasculare și 30% din decesele cauzate de bolile de inimă.

Consecințe duble: asupra sănătății și asupra climei
Poluarea aerului ne poate afecta pe toți și ne amenință atât sănătatea, cât și clima.

Impactul asupra sănătății: particule minuscule, invizibile de poluare pătrund adânc în plămânii, fluxul sanguin și corpurile noastre. Acești poluanți sunt responsabili pentru aproximativ o treime dintre decesele cauzate de accident vascular cerebral, boli respiratorii cronice și cancer pulmonar, precum și un sfert dintre decesele cauzate de atac de cord. Ozonul la nivelul solului, produs din interacțiunea multor poluanți diferiți în lumina soarelui, este, de asemenea, o cauză a astmului și a bolilor respiratorii cronice.

Impactul asupra climei: poluanții climatici de scurtă durată (SLCP) se numără printre acei poluanți strâns legați atât de efectele asupra sănătății, cât și de încălzirea pe termen scurt a planetei. Aceştia persistă în atmosferă de la câteva zile sau până la câteva decenii, astfel încât reducerea lor poate avea beneficii aproape imediate pentru sănătate și climă.

ONU:  acrordarea unei atenţii prioritare pentru calitatea aerului până în 2030

Statele membre ONU recunosc necesitatea reducerii substanţiale a numărului de decese şi îmbolnăviri din cauza substanţelor chimice periculoase şi din cauza poluării şi contaminării aerului, apei şi solului până în 2030, precum şi necesitatea reducerii impactului negativ asupra mediului în oraşe, inclusiv prin acordarea unei atenţii speciale pentru calitatea aerului şi gestionarea deşeurilor municipale şi a altor deşeuri până în 2030.

Emisiile de poluanți atmosferici și gaze cu efect de seră costă 2-3% din PIB-ul UE

Emisiile de poluanți atmosferici și gaze cu efect de seră provenite de la mari situri industriale din Europa au costat societatea între 277 și 433 miliarde euro, în 2017, potrivit unei analize a Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency – EEA). Acest lucru este echivalent cu aproximativ 2-3% din PIB-ul UE și este mai mare decât producția economică totală a multor state membre individuale din acel an, notează briefingul EEA.

Societatea suportă un cost ridicat al poluării aerului din cauza impactului negativ asupra economiei, productivităţii muncii, costurilor asistenţei medicale şi turismului, printre altele. Calitate slabă a aerului reprezintă o provocare în contextul dezvoltării durabile pentru toate ţările, în special în oraşe şi zone urbane din ţările în curs de dezvoltare, cu niveluri de poluare a aerului care sunt mai mari decât limitele stabilite în directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind calitatea aerului.

Numărul deceselor premature cauzate de poluarea aerului înconjurător se estimează că este pe cale să crească cu peste 50% până în 2050

Poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea omului şi una dintre principalele cauze evitabile de deces şi de îmbolnăvire la nivel global, cu aproximativ 6,5 milioane de decese premature estimate, în 2016, în întreaga lume, atribuite poluării aerului din interior şi a celui din exterior. În special în ţările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporţionat femeile, copiii şi persoanele în vârstă, mai ales în cazul populaţiei cu venituri mici, deoarece aceştia sunt adesea expuşi la niveluri ridicate de poluare a aerului înconjurător şi la poluarea aerului din interior provenit de la gătit şi încălzire cu combustibil pe bază de lemn şi kerosen. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.

Sursa: www.un.org

 

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole