15 aprilie 2021 - 19:52

17 iunie: Ziua Mondiala pentru Combaterea Desertificarii si a Secetei

Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei, declarată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în anul 1994, este marcată în fiecare an la data 17 iunie, pentru a promova conștientizarea publică a eforturilor internaționale de combatere a deșertificării. În anul 2020, Ziua Mondială pentru combaterea Deșertificării și a Secetei se concentrează pe legătura dintre consum și terenuri, sub sloganul „Hrană.Alimentație.Fibre”.

Pe măsură ce populațiile devin mai numeroase, există o cerere mult mai mare de pământ pentru a furniza atât hrană pentru oameni și animale cât și fibre pentru îmbrăcăminte. Pentru a avea suficient teren productiv pentru a satisface cerințele a zece miliarde de oameni până în 2050, stilul de viață trebuie să se schimbe.

Deșertificarea este un fenomen care se situează printre cele mai mari provocări de mediu din timpurile noastre. Potrivit ARBDD – Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, efectele schimbărilor climatice au fost observate și pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu precădere în ultimii ani. Un exemplu este Lacul Sărături din Murighiol – zonă strict protejată, care din cauza secetei, a fost profund afectat, suprafața lacului reducându-se la câteva bălți.

Un alt exemplu din rezervație este o mare parte a Grindului Lupilor – zonă strict protejată, care acum câțiva ani era inundat de ape puțin adânci, acest lucru asigurând bune condiții pentru reproducerea multor specii de pești și insecte. Rai al păsărilor de apă, aici puteau fi observate alături de pelicani, egrete, stârci, călifari, gâște, rațe, prundărași, multe alte specii de păsări. Din cauza lipsei aproape completă a ploilor, în prezent aceste zone umede au secat, au transmis reprezentanții ARBDD.

  • Potrivit datelor Națiunilor Unite, astăzi, peste două miliarde de hectare de teren anterior productiv este degradat.
  • Peste 70 la sută din ecosistemele naturale au fost transformate. Până în 2050, aceasta ar putea atinge 90%
  • Până în 2030, producția de produse alimentare va avea nevoie de încă 300 de milioane de hectare de teren.
  • Până în 2030, se va preconiza că industria modei va folosi cu 35% mai mult pământ – peste 115 milioane de hectare, echivalent cu dimensiunea Columbia.

Alimentele, furajele, fibrele, toate contribuie la schimbările climatice, aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră provenind din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenului. Producția de îmbrăcăminte și încălțăminte determină 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, o cifră prevăzută să crească aproape cu 50% până în 2030.