10 ani de dezvoltare economica pentru productia agricola din Romania

Ultimii 10 ani au reprezentat pentru România o creştere considerabilă în ceea ce priveşte productivitatea agricolă, aceasta înregistrând câştiguri mai mari decât Polonia sau Ungaria. Un exemplu în acest sens, potrivit unui studiu realizat de BNR, îl reprezintă sectorul vegetal, acolo unde, producţia de plante oleaginoase şi de cereale are o productivitate sporită a muncii în ţara noastră faţă de Polonia.

În ciuda faptului că randamentele medii la hectar la grâu, floarea soarelui şi rapiţă sunt comparabile cu cele ale Poloniei, iar tehnologiile agricole sunt la nivelul acesteia, randamentele amintite anterior se află în momentul de faţă sub sub nivelul mediei europene. Totodată, merită menţionat consumul de îngrăşăminte chimice utilizat de România, care este la mai puţin de jumătate din cantitatea consumată în Ungaria sau Polonia, lucru care promovează cu success agricultura organică pe teritoriul ţării.

Structură excepţională de ferme agricole

Comparativ cu Polonia, care are 1,4 milioane de ferme vegetale şi zootehnice,, România deţine un număr impresionant, respectiv 3,4 milioane, iar peste 85% dintre acestea au un consum propriu care depăşeşte jumătate din producţia totală realizată, iar imediat după noi, Ungaria se situează pe ce-a de-a doua poziţie, cu 60% din ferme care au un consum propriu substanţial.

În timă ce nivelul productivităţii este clar influenţat de către fermele mici, de subzistenţă, cele care atrag diverse investiţii şi fac subiectul exporturilor considerabile, sunt cele de dimensiuni mari, care de asemenea, fiscalizează producţia obţinută plătind taxele şi impozitele aferente.

„Este clar că fermele mari sunt importante pentru agricultura și economia românească. Dar, pentru că aceste ferme produc, deocamdată, cu precădere materie primă agricolă, va trebui ca ele să facă pasul către zona de procesare. Adică, să treacă de la producția de grâu și porumb la cea de lapte și carne. Astfel, programul de dezvoltare rurală din perioada 2021-2027 trebuie să includă resurse speciale destinate dezvoltării fermelor mari cu capacități de procesare”, a declarat Emil Dumitru, fermier și vicepreședintele Federației Naționale Pro Agro.

Integrarea producției, o necessitate urgentă pentru fermele mari

Domnul Dumitru este de părere că în situaţia actuală în care se află ţara noastră, România poate să încurajeze integrarea producției în fermele mari, atâta timp cât „România știe să fundamenteze aceste program și dacă știe să explice Comisiei Europene această necesitate. Dacă nu se va întâmpla așa, deficitul de balanță comercială la capitolul produse agroalimentare va continua să crească”.

Totodată, noua politică agricolă comună oferă o flexibilitate sporită statelor member, vis-à-vis de alocarea fondurilor europene, Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), susţinând că marile ferme pot performa prin integrarea producţiei.

„Avem un sistem foarte complex cu un segment al exploatațiilor mari. Este un sistem care intră pe zona comercială, dar există o slăbiciune. Marile exploatații au fost teren de luptă pentru a fi preluate de unii investitori doar pentru terenurile concesionate. Nu vorbesc de cele care integrează producția și care transformă producția agricolă în produse cu valoare adăugată. Pentru companiile integrate trebuie stimulate subvențiile la nivel maxim. Aș susține și sistemul de ferme mici și mijlocii”, a declarat Valeriu Tabără.

„Există o polarizare puternică. Sunt ferme mari, mijlocii și ferme mici, de subzistență. Adevărul este că fermele mici nu au cum să reziste pe piață, ele vor rămâne, dacă vor mai rămâne, pentru autoconsum. Fermele mari sunt un bun câștigat și ele trebuie susținute. În același timp, fermele mijlocii, de familie, trebuie să se dezvolte pentru a crea o clasă de mijloc a agriculturii românești”, completează Emil Dumitru.

Valoare adăugată redusă în ciuda exporturilor mari.

Având în vedere faptul că România exportă grâu, porumb sau rapiță în formă brută, structura exporturilor are nevoie de o îmbunătățire prin schimbarea structurii de producție agricolă. Totodată, deoarece fermele mari sunt printre cei mai importanți angajatori din sectorul privat din anumite zone ale ţării, ponderea forței de muncă urmează se fie schimbată odată cu modernizarea agriculturii și introducerea noilor tehnologii.

Din punct de vedere statistic, potrivit datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, producţia preponderant agricolă a fost identificată în judeţele cu un nivel scăzut al produsului intern brut față de regiunea din care fac parte, precum:

  • Județul Vaslui, cu un PIB, în 2018, de 8,8 miliarde de lei;
  • Călărași (PIB de 8,6 miliarde lei);
  • Ialomița (8,7 miliarde lei);
  • Giurgiu (8,7 miliarde lei).

Picture of Florentin Iuga
Florentin Iuga

 NOTĂ  Imaginile folosite au caracter ilustrativ. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 ATENȚIE!   Orice comentariu trebuie aprobat de un moderator, de aceea pot apărea întârzieri în publicarea lor. Ne rezervăm dreptul de a respinge sau a șterge parțial acele comentarii care nu respectă o conduită civilizată sau sunt contrare normelor legale de comunicare în spațiul public.

Cele mai citite în ultimele zile

PUBLICITATE

  • Banner KWS

  • © AGRO TV 2025 | Toate drepturile rezervate | Este interzisă reproducerea integrală sau parțială, ori distribuirea conținutului, fără menționarea sursei.