Taxa pe stâlp, sau impozitul aplicat construcțiilor speciale, a fost reintrodusă anul acesta, în încercarea de a duce venituri suplimentare la bugetul de stat, generând îngrijorări semnificative în rândul fermierilor, care se aflau deja în dificultate.
Fermierii se temeau că taxa pe stâlp va crește costurile de producţie şi va eroda și mai mult competitivitatea sectorului agricol din România. Realitatea arată însă, conform anumitor fermieri, că impactul nu a fost unul atât de mare pe cât se credea. Conform fermierului vasluian Dan Hurduc, taxa pe stâlp nu a avut un impact atât de mare, însă reprezintă încă o picătură în paharul plin cu probleme al femierilor.
”Depinde de ce aveai tu în contabilitate, cu ce valoare te-a prins construcția specială respectivă. Dacă aveai branșamente noi, erau valori mai mari. Dacă prețurile înscrise în contabilitate erau mici, ele nu au impactat foarte mult. Taxa pe stâlp nu a impactat foarte tare, dar e o taxă în plus și dacă tot e în plus, ar fi trebuit să fie corelată cu veniturile”, a explicat Dan Hurduc, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
Ce este taxa pe stâlp, pe scurt
- Impozitul pe construcţii speciale, cunoscut popular ca „taxa pe stâlp”, a fost introdus în România pentru prima dată în 2014, de către guvernul condus de Victor Ponta, la 1,5% din valoarea construcţiilor vizate.
- Taxa a fost eliminată la 1 ianuarie 2017, considerându-se că nu a adus rezultatele bugetare aşteptate.
- La sfârşitul anului 2024, prin aşa-numita „Ordonanţă trenuleţ”, guvernul condus de Marcel Ciolacu (coaliţia PSD-PNL-UDMR) a reintrodus taxa, în forma unui impozit de 1,5% asupra valorii construcţiilor speciale aflate în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior.
- Ulterior, după consultări, cota a fost ajustată (ex: 1% sau chiar 0,5% pentru anumite categorii).
- Construcţiile vizate includ, printre altele, platforme betonate, garduri, silozuri, instalaţii de irigare, amenajări funciare, infrastructură aferentă firmelor agricole.
