Rasele tradiționale de porci Bazna şi Mangaliţa, întreținute cu bani puțini de la stat

Programul pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele tradiţionale de porci Bazna şi Mangaliţa a primit o nouă finanţare de la stat. Cu toate acestea, fermierii se plâng de faptul că sumele au scăzut în acest an și mulți dintre ei nu mai au curaj să investească în aceste rase de porcine.

MADR alocă finanțare de 1.200 de lei pentru fiecare scroafă din rasele Bazna și Mangalița, cu condiţia ca proprietarul să vândă minimum patru purcei într-un an.

Carnea de la rasa de porci Bazna a fost analizată în laborator de specialişti, iar rezultatele au fost uimitoare. Dacă în urmă cu 30 de ani, porcii din rasa Bazna erau mândria Transilvaniei, acum abia dacă mai sunt câţiva crescători care luptă să salveze rasa.

„În trecut, erau aproape două milioane de exemplare. În prezent, sunt aproximativ 10.000 de exemplare, dar în secţiunea principală cu pedigree doar vreo 280. În momentul de față au fost aprobate finanțări de 700.000 de lei, dar în buget a fost preconizată inițial suma de 2.000.000 lei, dar din diverse cauze nu sunt bani”, spune Ioan Cleja, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Mangaliţa şi Bazna.

Puţinii fermieri care cresc porci din rasa Bazna spun că diferenţa o face calitatea cărnii. Slănina din porcul Bazna e ca untul, moale, se topeşte în gură și este foarte groasă, spun cunoscătorii.  

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie, în Registrul Genealogic sunt înscrise puţin peste 1.000 de exemplare de Bazna și Mangalița, deținute de 55 de proprietari. Un efectiv îngrijorător de mic pentru rasele româneşti, spun specialiştii.