Noile tarife care afectează fermierii – Îngrășămintele se scumpesc din nou

Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi, 12 iunie, un regulament care introduce tarife noi pentru toate produsele agricole rusești și belaruse rămase încă neimpozitate, inclusiv pentru o serie de îngrășăminte pe bază de azot. Măsura, menită să limiteze veniturile Moscovei și Minskului din exporturi și să reducă dependența blocului comunitar de aceste surse, va intra în vigoare la 1 iulie 2025 și prevede o creștere graduală a taxelor vamale pe parcursul a trei ani.

Practic, taxa de bază aplicată deja de UE va fi suplimentată cu suprataxe specifice de 40–45 euro/tonă în perioada 2025-2026, urcând treptat la 430 euro/tonă din 2028. Tarifele acoperă „anumite produse fertilizante pe bază de azot”, segment care anul trecut a reprezentat peste 25 % din importurile totale de îngrășăminte ale Uniunii.

Implementarea acestor tarife va fi monitorizată îndeaproape pentru a se asigura protecția industriei îngrășămintelor din UE și a fermierilor, transmite Consiliul Uniunii Europene.

”Motto-ul președinției poloneze este „Securitate, Europa!”, iar aceste măsuri sporesc securitatea noastră economică prin reducerea dependențelor față de Rusia. Reducem și mai mult veniturile din export ale Rusiei și, prin urmare, capacitatea acesteia de a-și finanța războiul brutal. Aceasta este Europa unită la apogeul ei”, a subliniat Michał Baranowski, subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei din Polonia.

România depinde aproape integral de importuri pentru aprovizionarea cu îngrășăminte, după ce producătorul autohton Azomureș și-a oprit activitatea anul trecut. Astfel, costurile suplimentare generate de noile tarife se vor reflecta direct în prețul final plătit de fermieri. Dacă suprataxa ajunge la 430 euro/tonă până în 2028, creșterea prețului îngrășămintelor ar depăși 100%, făcând practic prohibitivă achiziția de fertilizanți din spațiul rusesc.

Costurile îngrășămintelor reprezintă până la 30 % din cheltuielile totale ale unei ferme vegetale mari din România, iar volatilitatea prețului gazului – principală materie primă – a împins deja facturile în sus în perioada 2022-2024.