Tot mai mulți fermieri români se confruntă cu aceeași problemă: costurile uriașe pentru inputuri și utilaje agricole moderne, care fac marjele de profit din ce în ce mai mici. În timp ce în alte țări europene fermierii se asociază pentru a împărți cheltuielile și a lucra eficient, în România individualismul continuă să domine agricultura.
Fermierul bihorean Florin Ciurdariu trage un semnal de alarmă și spune că mentalitatea de „fiecare pentru el” este una păguboasă, care duce la faliment și pierderi inutile.
”Fermierii ar trebui să uite de individualism, de eu sunt buricul pământului, de eu trebuie să fiu în față, doar eu, doar eu”, spune Florin Ciurdariu, într-un mesaj adresat colegilor săi de breaslă, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
Potrivit acestuia, un utilaj agricol performant nu poate fi rentabil decât dacă este folosit intensiv, pe o suprafață suficient de mare pentru a-și amortiza costurile.
”O combină cumpărată nouă trebuie să lucreze în fiecare an minim 1.000 de hectare. Acea combină nu se amortizează în mai puțin de 10 ani. Dacă pentru 200-300 de hectare îmi cumpăr o combină nouă, înseamnă că sunt un prost”, a subliniat fermierul bihorean.
Soluția este simplă și eficientă, însă dificil de pus în practică într-o țară precum România: asocierea mai multor fermieri pentru achiziția în comun a utilajelor agricole de mare capacitate.
”Eu trebuie să mă înțeleg cu alți fermieri să cumpărăm o combină, să cumpărăm un tractor de 300-400 CP care să ne facă lucrările grele, pentru că așa funcționează în altă parte și pentru că așa suntem rentabili din toate punctele de vedere. Dacă se strică un tractor sau o combină, iar piesa respectivă costă zeci de mii de euro, una e când o plătești singur și alta e când punem 10 oameni banii pentru piesa respectivă”, a explicat Florin Ciurdariu.
Un astfel de model este deja aplicat cu succes în Franța, Germania sau Olanda, unde cooperativele agricole gestionează parcul de utilaje, împart costurile de întreținere și asigură o utilizare optimă a echipamentelor. În România, însă, doar o mică parte dintre agricultori reușesc să depășească reticența față de colaborare.
