Un fermier din comuna Lețcani, județul Iași, abia de mai mai stă în picioare socotind pagubele imense pe care i le-au produs căprioarele în această iarnă. Animalele i-au distrus culturile de rapiță și grâu de pe o suprafață de aproximativ 300 de hectare.
Pământul este luat în arendă de la mai multe persoane din comună. Fermierul spune că a depus reclamații la primăria comunei Lețcani și la asociația de vânătoare care activează în zonă să ia măsuri, dar nu a primit nici un răspuns clar.
Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor „LUPUL CENUŞIU”, care a fost pe teren, ridică din umeri și spune că momentan nu poate face nimic.
Pagubele se ridică la peste 800.000 de lei astfel că fermierul nu știe cum va recupera banii investiți în toamna anului trecut.
Ion Notingăr este fermier în comuna Lețcani de peste 30 de ani și susține că asociația de vânătoare ar trebui să asigure hrană căprioarelor, care acum practic și-au găsit casă pe culturile sale de rapiță și grâu, înființate în toamna anului trecut. Dar cum nu se întâmplă așa, aproape 300 de căprioare caută hrană pe terenurile agricole luate în arendă.
„Gradul de dăunare la cultura de rapiță este undeva peste 30 la sută. Comisia de constatare a daunelor, care a fost întrunită acum două săptămâni, a constatat că gradul de afectare era de 10 la sută la acel moment, dar măsurile luate de Asociația Vânătorilor «LUPUL CENUŞIU» de la Iași pentru îndepărtarea animalelor sălbatice, respectiv a căprioarelor, precum și furajarea acestora au fost deficitare, astfel că turmele au produs în continuare pagube atât la cultura de rapiță, cât și la cultura de grâu”, a declarat Ion Notingar.
Ieșeanul simte că se luptă cu morile de vânt, pentru că nu a primit răspunsuri clare de la nicio instituție pe la care a depus reclamații.
„Legea vânătorii este o lege imperfectă având în vedere că nouă nu ni se asigură despăgubirile pentru daunele produse de animalele sălbatice și nici nu se acordă proprietarilor de teren sau fermierilor care utilizează terenul vreun ajutor în ceea ce privește întreținerea animalelor sălbatice în perioada iernii”, explică Ion Notingăr.
„Toate cheltuielile estimative, fără arenda care trebuie să o dăm la proprietarii de teren, au fost de 2.800-3.000 de lei pe fiecare hectar de rapiță, iar la cultura de grâu, de 2.600-2.800 de lei”, mai precizează Ion Notingar.
Primarul comunei susține că fermierii sunr cei care ar trebui să își păzească cât mai bine fermele, dar și face apel la Asociația „LUPUL CENUȘIU” să facă așa fel încât să fie mai puține astfel de animale sălbatice care fac pagube pe terenurile agricole.
Reprezentanții Asociației Vânătorilor şi Pescarilor „LUPUL CENUŞIU” declară că momentan se fac evaluări pe terenurile agricole afectate.
„Sunt metode legale de îndepărtare (a animalelor sălbatice – n. red.), care se face la solicitarea agricultorilor, printr-o evaluare corectă și prin solicitarea unor cote de recoltă mai mari pentru sezonalele viitoare., însă, punctual, momentan nu se poate face nimic. Animale sălbatice nu au garduri. Astea sunt pe un fond cinegetic de câmpie sau de deal. Acum pot să fie 100 de căprioare, mâine pot să fie 300 sau 400, pentru că ele se cârduiesc în funcție și de biotopul pe care îl oferă o anumită zonă”, spune președintele asociației de vânătoare.
Fermierul vrea să își angajeze o firmă de avocatură care să îl ajute să își recupereze banii în urma pagubelor produse de căprioare.
