Decizie oficială luată de Ministerul Agriculturii în urma revoltei fermierilor împotriva sistemului antigrindină

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat vineri seară, 27 iunie 2025, într-o intervenție la Antena 3 CNN, decizia excepțională de a suspenda Sistemul Național Antigrindină. Motivul? Rezultate slabe, contracte suspecte și rachete neomologate, după ani în care fermierii – în special din județele Vrancea, Prahova și Buzău – susțineau că rachetele antigrindină nu doar că nu protejează culturile, dar ar contribui la dispariția norilor și la secetă.

Tensiuni între fermieri și IAA

În ultimele sezoane, fermierii au acuzat societatea Intervenții Active în Atmosferă (IAA) că vând doar iluzii. FAPPR și APACPT (Prahova) au reclamat în 2024 că sistemul nu ajută și ar fi putut chiar reduce precipitațiile, au cerut studii independente de impact și au subliniat că organismul IAA ridică semne de întrebare legate de transparență.

În apărarea sa, pentru claritate asupra modului în care funcționează sistemul antigrindină și de creștere a precipitațiilor, IAA a adus în prim-plan informații despre finanțarea, tehnologia folosită și justificarea existenței acestui sistem în România, emițând un comunicat de presă.

Grindină în Vrancea!

Chiar în absența sistemului, în primăvara lui 2025, Vrancea a fost lovită de furntuna de grindină cea mai agresivă din ultimul deceniu, distrugând zeci de hectare de viță-de-vie, livezi și legume în Odobești, Cotești și Suraia. Totuși, fermierii au spus clar: mai bine fără sistem, decât cu sistemul ăsta de rachete care fac chiar mai rău.

Frustrarea e justificată – datele Ministerului arată clar că zonele vizate de lansările de rachete primeau anual doar 100–110 l/mp, în timp ce în ultimul an, în absența intervențiilor, s-au măsurat peste 580 l/mp, sugerând un impact negativ al sistemului.

Nereguli grave – 17 milioane €/an la buget?

Ancheta internă condusă de Corpul de control al ministerului a dezvăluit contracte atribuite pe 15 ani fără licitație, firmele implicate încasând din buget 43 milioane € anual, dintre care 17 milioane € reprezentau costuri umflate. Detalii șoc:

• Fiecare punct de lansare ar fi necesitat 9 angajați cu salariul minim, în jur de 36.000 lei, dar firmele declarau costuri de 223.000 lei per punct;
• Lipsa omologării rachetelor și a studiilor de mediu – deși legea impunea astfel de verificări – reprezintă un delict administrativ continuu de 15 ani.

În plus, ministrul a dezvăluit că România, Bulgaria și Republica Moldova sunt printre ultimele țări din Europa care mai folosesc asemenea sisteme, restul statelor renunțând, după studii care au arătat efecte adverse asupra mediului.

Demiteri și contestații

Șocul nu s-a oprit la bugete: Adrian Savu, directorul Autorității pentru Administrarea Sistemului Antigrindină, a fost revocat după dezvăluiri privind activitatea zero a instituției, care plătea lunar peste 12.000 lei net (21.000 lei brut) unui șef fără rezultate palpabile.

În apărarea sa, într-un interviu, Savu a declarat: „Chiar acum analizez niște contracte de pază… Sunt niște bunuri în care statul român a investit anumite fonduri bugetare și trebuie asigurată paza pentru acele bunuri, chiar dacă măsura a fost de suspendare a tragerilor… chiar nu stau deloc toată ziua”.

Ce urmează? Planuri și așteptări

• Suspendarea funcționării sistemului pe termen nedeterminat.
• Reformă totală a modalității de protecție a culturilor: se analizează sisteme alternative precum irigații moderne, tehnologii digitale și studii științifice riguroase;
• Anchete în derulare: Corpul de control, DNA și alte instituții abilitate investighează în urma acuzațiilor de fraudă;
• Fermierii cer acțiuni clare: „Nu vrem să cădem din lac în puț. Vrem sisteme eficiente, vrem irigații, vrem protecție reală, nu rachete scumpe și inutile.”

Concluzie – momentul adevărului

Decizia ministrului Florin Barbu nu este doar administrativă. Este un semnal puternic că se poate pune stop risipei și soluției de formă în agricultură. Povestea sistemului antigrindină a devenit una de spectacol – cu contracte dubioase, cifre exorbitante și efecte rău gestionate asupra precipitațiilor. Acum, fermierii așteaptă fapte: infrastructură reală, transparență și culturi protejate științific.