Cât costă arenda pentru un hectar de teren agricol – Arenda pentru terenurile agricole continuă să crească în România, iar în unele zone, situația a ajuns greu de suportat pentru fermieri. În județele Ialomița și Giurgiu, fermierii plătesc adesea peste 1.500 de kilograme de grâu pe hectar, iar acolo unde suprafața se află într-o zonă unde irigațiile sunt disponibile, sumele ajung la cote exorbitante.
În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a discutat cu mai mulți fermieri din zona de sud, care au dezvălui valorile contractelor de arendă pe care le plătesc în fiecare an.
Cât costă arenda pentru un hectar de teren arabil în sudul României
În județul Ialomița, se plătește de la 1.500 kg de grâu/hectar până la 450 de euro/hectar, spun fermierii.
”Cea mai mare arendă este de 450 de euro/hectar. Este mult, dar în situația în care eu am posibilitatea să irig terenul acela și am un contract predictibil. L-am luat de la niște fonduri de investiții daneze, acum mai e încă o suprafață de teren disponibilă, iar oamenii sunt investitori, nu sunt fermieri. Dau în arendă, dar îi interesează cum lucrez terenul, pentru că îi interesează să le cresc valoarea investiției. Am luat terenul pe 10 ani”, a precizat fermierul Bogdan Soare, din județul Ialomița.
”Cea mai mică arendă este de 1.500 kg de grâu/hectar la prețul INS, care întotdeauna este mai mare decât prețul pieței. Cea mai mare arendă este de 350 de euro, plătită la persoană fizică cu teren în zonă unde am acces la apă de irigații, dar nu există dotare pentru irigații; am făcut eu investiția”, a precizat Ionel Arion, fermier din Ialomița.
În Giurgiu, fermierul Fănel Pețanca plătește arenda în funcție de condițiile din fiecare an.
”Am și cu 1.700 kg de grâu/hectar, iar dacă vrea bani, socotit la leu, deci 1.700 lei/hectar, sau poate să spună că ia 1.000 kg de grâu și 700 de lei în bani. Arenda e de la an la an, a fost și cu 1.200 kg/hectar, și cu 1.500, și cu 1.000. Eu așa am prevăzut și în contract, că arenda este între atât și atât, în funcție de condiții”, a spus Fănel Pețanca, la AGRO TV.
În condițiile în care prețurile la grâu și la cereale fluctuează de la an la an, mulți agricultori preferă să fixeze arenda în produse agricole, nu în bani. Valoarea finală depinde de producția realizată și de condițiile meteo, dar și de politica fermierului.
Tendința generală arată însă o creștere a arendei în sudul României, pe fondul interesului tot mai mare pentru terenurile irigabile și al competiției între fermieri pentru suprafețele productive.
17 răspunsuri
Ce preț are. 1ha de teren la Nana
vrajeli de 2 lei pt persoane fizice nu- i mai mult de de 1200 excetiie asta 1000 dau toti anul asta au dat 700 lei l ha in jug constanta
Cât este 1ha in comuna Perișoru jud Călărași!
Dar cît primiți subvenția de la stat pentru hectar?
Cîte utilaje moderne și f scumpe au fermierii,din ce bani au/sunt plătie?
Cîte autoturisme și ce case au fermierii,din ce bani ?
Cite hectare de pămînt au în nume propriu fermierii?
L-au primit moștenire de la părinți și socri sau l-au cumpărat,cu ce bani?
De ce la fermieri se dezvoltă permanent bogătia iar la proprietarii de teren nu este decît sărăcie lucie? In perioada interbelică moșierii lucrau pămîntul însumat cu al tăranilor și plată era de 50% în producție și fără subvenție și lumea era multumită!
Da dar la țărani le rămân și paele
În comuna Grădiștea, Brăila 1 000 lei la 1,5 Ha.
A. Vechiul Regat. i. Situații de fapt. 1. Modul de dobândire a proprietății. In perioada 1866-1849 micii și mijlocii proprietari de terenuri au primit în urma reformelor agrare și au dobândit prin acte de vânzare cumpărare etc diverse suprafețe de teren arabil. In perioada 1949-1962 a avut loc cooperativizare forțata. In anul 1991 a fost adoptată lege nr 18 din 1991 urmată de alte legi asemănătoare. In fapt, un anul 2025 exista următoarea situație concretă: fata de suprafața de, să zicem, 10 ha cat deținea un autor (bunic/străbunic) in anul 1949, o persoana deține azi mai puțin (să zicem 4 ha). Unde se afla restul de 6 ha? In concret, in anul 1991 aceasta persoana ce a făcut cerere de 4 ha/alte terenuri: a. Nu i se au pus la dispoziție de către primărie acte (cerere de înscriere în CAP și registrul agricol din perioada 1949-1991); b. A adus doar martori pentru a dovedi dreptul său.c. unul alt comoștenitor i s au pus la dispoziție înscrisurile doveditoare ale proprietății și pentru cota de moștenire a celui prejudiciat. D. O parte din terenuri a rămas în domeniul privat al primăriei, nefiind restituit, deși în anii de dinainte de 1949 fusese în proprietate privată și exista succesori. E. Terenurile foștilor moșieri rămase nerestiuite au trecut în domeniul privat al primăriei. După anul 1991, din domeniul privat al primăriilor s-au trecut acele terenuri, zise nerevendicate, la actualii latifundiari (unii chiar primari, prin interpusi)/arendași. Apoi, au fost favorizați unii comoștenitori, așa cum am arătat. 2. Schimburi faptice fara acordul proprietarilor. In multe zone după încheierea contractului de arendă cu oamenii simpli, arendasii fac schimburi faptice între ei, avizate de primar, ulterior forțând proprietarii sa le recunoască. Apoi, prin uzucapiune tabulară de cinci ani/întocmire cărți funciare etc arendasii/alte persoane dobândesc terenurile (mai productive) ale proprietarilor simpli, aceștia rămânând cu terenuri mai puțin productive. 3. Cadastrul și cărțile funciare. Prin aceasta metoda se întocmesc cărți funciare care consacră un drept al unor posesori-neproprietari. 4. Nerecunoaștere de către arendași/primarii a unor promisiuni de vânzare cumpărare. Deși la încheierea contractului de arendă se depun și astfel de acte, oamenii simpli se trezesc ulterior că nu sunt recunoscute că titluri de proprietate, fiind deposedați de primării/arendași. In general, aceste suprafețe sunt foarte mici, iar oamenii simpli prefera să renunțe decât sa lupte pentru ele. ii. Moduri de rezolvare. Până la împlinirea termenului de uzucapiune pentru terenuri posedate cu rea credință/just titlul, persoanele care sunt moștenitoare de drept ale autorilor lor din perioada 1866-1949, pot reface și dobândi actele de stare civilă și actele de proprietate ale autorilor lor. Pentru a nu exista costuri mari in vederea revendicării, se pot constitui în asociații (ONG). Bătrânii satelor pot apela la sprijinul copiilor lor ce lucrează la orașe/străinătate. Exista soluții legale și pentru renegocierea contractelor de arendare, cu clauze ferme prin care are datorii să aibă control asupra producției reale. Se pot ungradi proprietățile etc. B. Transilvania, Banat, Bucovina. In aceste zone exista a. Proprietate nemeșească; b. Composesorate in devălmășie (înființate începând de prin anii 1840); c. Composesorate cu terenuri cumpărate în timp de composesori (1867 cu aproximație – 1939); d. Marea proprietate. In aceste zone au fost și sunt tergiversate restituirile, in principal de pădure, pentru nemeși și composesori, iar aceste terenuri au fost trecute în administrarea primăriilor, care au dat și dau autorizații de taiere. Au fost restituite (deși statul român a plătit despăgubiri mari după anul 1918) unele mari moșii: juridic asta înseamnă o dublă despăgubire. Moduri de rezolvare: implicarea micilor proprietari (nemeși, composesori) și a moștenitorilor/succesibililor lor (unii trăiesc în străinătate și se pot implica inclusiv financiar) in vederea grăbirii restituirilor proprietăților mici și mijlocii. Ex: Intr un caz concret o familie din zona Arad, ce avea o moștenire din anul 1600 (pădure) s au judecat în perioada 1870-1939 și au câștigat procesul. Recomandam și intervenții către deputați și senatori in vederea modificării sistemului legislativ. Prin urmare, exista calea judiciară și/sau administrativă și/sau legislativă în vederea redobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor/alte imobile deținute de strămoșii celor in viața acum. Mulțumesc.
La noi in Ulmi Giurgiu se da daci i de grau la ha Credeți că este normal sau suntem pacaliti
În Cungrea – Olt , arenda este de 600 kg/ ha și prețul de 0,75 lei/ kg.
Un sfat: cereti expertiza asupra producției reale de la arendaș. Din ce știu, uneori arendasii constituie așa-zise comisii care „constata” o producție (de multe ori nu cea reală, ci mult mai mică, tocmai pentru a da cat mai puțin proprietarilor arendatori). Apoi: nu acceptați contracte de arendare in care să semnați pe termene de mai mult de trei ani (este foarte important acest termen – daca doriți va voi explica de ce); să renegociați contractele de arendare (eventual mai mulți arendatori) atât în ceea ce privește locul in care vi se cultiva terenul (schimburile faptice între arendași fara acordul proprietarului sunt nule, chiar daca așa va spune primarul: acesta nu are nicio putere legală sa se „bage” in contracte); să prevedeti in contracte obligațiile alternative sau facultative (daca nu se face grau sa va dea floarea soarelui sau invers; Codul civil permite); etc. Personal, am conceput un contract care sa creeze un echilibru contractual între arendaș și arendatori (ambele părți trebuie sa fie protejate). Trebuie apelat la specialiști când încheiați un contract, pentru a preîntâmpina dispute cu comoștenitori și alți terti, dar mai ales pentru a evita fraudele și dolul practicate în domeniu. Nu în ultimul rând: cadastrul ce îl fac primăriile nu le acceptați doar că „zice primarul”: de multe ori cadastrul nu „bate cu titlul de proprietate și veți avea mari probleme daca un milimetru diferă titlul de proprietate fata cu cadastrul! Apoi, cadastrul poate privi nu numai intravilan ci și extravilan. Pe extravilan am întâlnit situații în care unele primării au întocmit cadastru pe numele lor, invocând cum că nu s-a făcut partaj între comoștenitori! Apoi, acel primar a dat în arendă unui arendas (deși legea interzice arendarea domeniului privat) iar acel arendaș și a notat posesia pe 5 ani in cartea funciara devenind proprietar! Acesta se pare că este un gen de frauda la lege în fața micilor proprietari (care nu au puterea – vârsta înaintată, lipsa de resurse financiare etc – sa lupte cu primari, arendași etc). O alta situație constatata: drumuri de explotare sunt cultivate de unii arendasi!!! Atenție, nu drumuri vicinale (adică în regim de proprietate privată), ci drumuri publice!!! Se „aude” că din acești bani sunt „plătiți” unii primari, funcționari, ba chiar și polițiști. Nu sunt date verificate privind unde se duc acești bani din culturi pe drumuri publice (drumuri de explotare) dar cert sunt cultivate, deși nu ar trebui! Puterea sta în mâinile micilor proprietari, căci ei sunt adevărații proprietari, atât pe proprietățile lor, dar (in comun) și pe drumurile de exploatare. Bineînțeles că nu trebuie aruncat cu piatra in toți arendașii și în toți primarii… Însă unii…
În localitatea Pechea, județul Galați sunt câțiva arendași care IN FIECARE AN EI ,,HOTĂRĂSC ” CÂT SĂ DEA ARENDA LA PROPRIETARI. De ani buni este sub 1000 kg. Pot să anulez contractul cu arendașul? Cum? Vă mulțumesc.
Aveți două posibilități: 1. Anularea contractului pentru neîndeplinirea condițiilor de valabilitate la încheie sa (capacitate, consimțământ, cauza – a se vedea Codul civil).2. Rezilierea pentru neîndeplinirea obligațiilor de către arendas. Trebuie analizat contractul. Daca se aplica anularea nu se mai aplica rezilierea.
Minciuni, în Calugăreni de Giurgiu sunt 2 asociatii, Gecor si Azochim care acordă maxim 800 kg/hectar!