Acordul Mercosur – Ce cred consumatorii români despre importurile din America Latină

Ce este și cum s‑a ajuns la Acordul Mercosur

Povestea acordului Mercosur începe în anii ’90, când mai multe țări din America Latină – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – au creat un bloc vamal numit Mercado Común del Sur. Scopul? Integrarea economică și eliminarea treptată a barierelor comerciale între membre. De-a lungul timpului, blocul s‑a extins și a început negocieri cu diverse țări și regiuni – inclusiv cu Uniunea Europeană.

După un proces lung și complicat de negocieri, UE și Mercosur au convenit, în 2019, asupra unui text istoric de liberalizare a comerțului. Acordul Mercosur presupune eliminarea tarifelor pentru multe produse agricole și industriale, deschizând piețele europene pentru exporturile din America Latină și invers. Însă ratificarea lui a fost întârziată în Parlamentul European și în parlamentele naționale din cauza îngrijorărilor privind mediu, protecția fermierilor și standardele alimentare.

Susținătorii văd acest acord ca pe o oportunitate uriașă pentru exportatorii europeni, în timp ce criticii se tem de importuri ieftine care ar putea afecta grav fermierii europeni. De la Bruxelles până în satele românești, subiectul a aprins spiritele.

Opinii ale reprezentanților europeni și români

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene:
„Acordul cu Mercosur asigură acces la materii prime de care industria noastră are nevoie. Beneficiile vor fi enorme pentru companiile europene.” … „Acordul cu Mercosur va aduce, de asemenea, câştiguri uriaşe producătorilor de lactate, vinuri, băuturi spirtoase, ulei şi multe altele.”

Europarlamentarul Daniel Buda, PNL:
„Decizia de a vota Acordul UE-Mercosur în forma actuală reprezintă un act de trădare a intereselor fermierilor români.”
Tot Daniel Buda a mai zis că va monitoriza implementarea: „Voi demara procedurile necesare pentru înființarea unei COMISII SPECIALE … care va urmări cu strictețe și «la sânge» modul de implementare a acordului, din perspectiva impactului asupra agriculturii europene.”

Federația Sindicatelor din Industria Alimentară:
„Acordul Mercosur pune în pericol viitorul agriculturii românești și europene. Guvernul României trebuie să-și apere fermierii, nu să susțină importuri masive.”

Alte voci din cadrul protestelor fermierilor:
Fermieri protestează în Irlanda, Franța și Belgia împotriva acordului și a importurilor care pot submina prețurile locale.
„Ne așteptăm ca europarlamentarii irlandezi să susțină comunitatea agricolă și să respingă acordul Mercosur”, a declarat președinta IFA, Francie Gorman, într-un comunicat.
„Avem carne de vită irlandeză de bună calitate și standarde bune aici, iar în țările din America de Sud nu există aceleași standarde”, a spus Trisha Chatterton, o fermieră în vârstă de 50 de ani. „Nu există prea multă trasabilitate pentru carnea lor de vită.” Barron’s

România, prin reprezentanții ei, a votat favorabil acordul comercial între UE și Mercosur. Dar, în urma multor proteste din cadrul clasei politice și a organizațiilor de fermieri, au fost cerute garanții suplimentare pentru protecția pieței europeană și a piețelor naționale.

Românii din stradă: opinii diverse și argumentate

Am fost interesați ce cred românii cu adevărat despre acordul Mercosur și iată o serie de raspunsuri date corespondenților noștri din țară:

Irina, 32 de ani, contabilă, București:
„Am citit despre acest acord în presă și am văzut dezbaterile de la tv. Nu cred că este ceva rău pentru consumatori. Important este ca produsele să fie etichetate cu informații clare. Eu aleg ce cumpăr în funcție de preț, dar și de calitate. Fructele din Brazilia sunt mai ieftine și bune, nu am avut de ce să mă plâng până acum. Nu toată lumea are bani de bio din UE.”

Marian, 56 de ani, pensionar, Vaslui:
„Sunt total împotriva acestui acord. Noi vrem să trăim din agricultura noastră, dar importăm carne de vită din Brazilia crescută cu hormoni! Ce securitate alimentara mai e și asta? E distrugerea economiei locale! Știu că s-a investit atâta în ferme moderne, că așa ne-a cerut UE, să respectăm tot felul de norme, și acum ce facem, ne batem joc de producătorii, de fermierii noștri?!”

Alina, 24 de ani, studentă, Cluj-Napoca:
„Consum produse non-UE fără probleme. Mango, avocado, banane – toate sunt din afara Europei. Le aleg pentru calități, pentru gust, nu pentru originea politică. Dacă respectă normele europene, e ok. Și chiar dacă nu le respectă, tot le cumpărăm, că nu cresc la noi fructe exotice, dar ne plac, le vrem și au devenit produse comune pe masa noastră.”

Gheorghe, 60 de ani, fermier, Olt:
„Nu avem cum să concurăm cu importurile astea. Ei au climă, forță de muncă ieftină, nu au reglementările noastre stricte. Noi suntem verificați pentru orice pesticide, ei vin cu tone de marfă fără control. Lumea e săracă și cumpără ce e mai ieftin, oamenii nu-și permit să se gandească la sănătate pe termen lung, iar la falimentul nostru nici atât. UE ne vinde, asta e! După ce ne-a strâns în corzi cu tot felul de norme și reguli, acum se leapădă de noi.”

Elena, 38 de ani, profesoară, Constanța:
„Sunt de acord cu diversificarea pieței. Nu toți românii pot plăti 30 lei pe kg de roșii bio. Dacă se oferă alternative mai accesibile, oamenii vor alege cu cap. Dar trebuie informare continuă. Deja am observat că există o cerere mai mare pentru produse sănătoase, în special la tineri, sunt mult mai atenți cu ce consumă. Până la urmă, nu știu de ce ne lamentăm atât, doar mâncăm de-o viață fructe importate din America Latină, de la piureul de banane dat bebelușilor, pâna la avocado, intrat în dieta zilnică a multora. Asta uităm? Poate fără taxe vor fi chiar mai ieftine și mai accesibile.”

Mihai, 41 de ani, antreprenor, Brașov:
„Accesul la produse internaționale e un avantaj. Poate vor veni investiții în schimb, poate chiar vom exporta mai ușor. Protecționismul nu e mereu soluția. Dar fermierii trebuie sprijiniți să fie competitivi sau măcar să li se permită să producă în aceleași condiții, să fie o concurență loială, corectă. E vorba totuși de economia noastră, de balanța economică. Nu poți să crești ca țară dacă nu ai o producție proprie sănătoasă și mergi pe importuri masive. Chiar dacă sunt produse mai ieftine, tot ies prea mulți bani pe import și intră mai puțini pe export.”

Florin, 52 de ani, șofer, Pitești:
„Un acord ca ăsta e o batjocură! Importatorii mari aduc produse ieftine și pline de chimicale. Fermierii noștri sunt pe marginea prăpastiei. Ăștia ne invadează piața, nu e un parteneriat. Uite, se tot arată la televizor că multe legume din Turcia au normele de pesticide depășite. Și? Piața e plină de ele, lumea le cumpără, e sărăcie. Acum o să vină și de la Mercosur. Mai e loc și pentru ale noastre?”

Daniela, 47 de ani, casieră, Timișoara:
„E bine să avem opțiuni. Eu cumpăr ce e mai ieftin. Dacă e avocado din Peru sau carne de vită din Argentina, nu mă deranjează, că nu se produc și în UE ca să ai de unde alege și oricum nu și le permite oricine. Salariile sunt mici, trăim cum putem.”

Concluzie: Educația consumatorului contează

Majoritatea celor intervievați înțeleg diferența dintre produse UE și non-UE și iau decizii în funcție de buget și informație. Cei mai mulți cer etichetare clară, prețuri corecte, transparență și susținere crescută a producătorului local. Acordul Mercosur rămâne un subiect fierbinte, dar românii par mai informați și mai pragmatici decât se crede.

Cele mai frecvente întrebări despre acordul Mercosur (FAQ)

1. Ce este acordul Mercosur?
   Este un acord de liber schimb între Uniunea Europeană și patru state din America Latină (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay), care prevede reducerea sau eliminarea taxelor vamale pentru majoritatea produselor comercializate.
2. Cum afectează acest acord fermierii români?
   Fermierii români se tem că vor fi puși în competiție directă cu produse mai ieftine, provenite din regiuni unde standardele de producție sunt diferite. Ei cer protecție prin subvenții sau condiții egale de acces pe piață.
3. Ce produse vor fi importate prin Mercosur?
   Printre cele mai vizate produse se numără carnea de vită, zahărul, etanolul, dar și fructe exotice, vinuri, cafea sau lemn tropical.
4. Sunt aceste produse sigure pentru consum?
   Conform oficialilor UE, toate produsele importate vor trebui să respecte standardele europene de siguranță alimentară. Totuși, criticii susțin că este mai greu de realizat controlul calității la importuri masive.
5. Câștigă ceva consumatorii români?
   Da. Acces la o gamă mai variată de produse, adesea la prețuri mai mici. Dar există riscul scăderii calității dacă nu se introduc controale stricte.