Cum pot noile tehnologii să ajute fermierii români

Prin adoptarea cadrului de politici privind Noile Tehnici Genomice (NGT), Parlamentul European susține utilizarea unor soluții inovatoare care pot ajuta fermierii să obțină culturi mai rezistente și mai productive.

Cum pot fermierii europeni să producă suficientă hrană, să se adapteze schimbărilor climatice și să rămână competitivi, toate în același timp? O parte a răspunsului ar putea consta în Noile Tehnici Genomice (NGT), o nouă generație de instrumente pentru ameliorarea plantelor, concepute pentru a face culturile mai rezistente și mai eficiente. Pe 17 iunie, Parlamentul European a votat adoptarea cadrului de politici privind Noile Tehnici Genomice (NGT), marcând un pas decisiv către reguli mai clare ale Uniunii Europene în domeniul inovării agricole. Pentru fermierii din România, această decizie vine într-un moment critic, oferind certitudinea legislativă necesară pentru a avansa în utilizarea tehnologiilor inovatoare, menținând în același timp productivitatea, sustenabilitatea și competitivitatea.

NGT-urile, inclusiv tehnologiile CRISPR-Cas, permit modificări precise în ADN-ul propriu al unei plante. Spre deosebire de modificarea genetică, aceste tehnici fac posibilă realizarea unor îmbunătățiri țintite care ar putea apărea și în mod natural, însă sunt obținute mai rapid și cu o precizie mai mare. Impactul potențial este semnificativ, în special în contextul în care fermierii din România se confruntă cu presiuni climatice tot mai mari. În ultimii ani, România a traversat sezoane consecutive marcate de secetă, temperaturi extreme și o variabilitate accentuată a condițiilor meteorologice. Condițiile de secetă au continuat să afecteze anumite regiuni ale țării și în sezonul agricol 2026, Administrația Națională de Meteorologie (ANM)1 raportând în luna iulie secetă pedologică moderată până la severă în mai multe zone agricole, iar Observatorul European pentru Secetă (EDO)2 identificând agravarea condițiilor de secetă în anumite părți ale României pe parcursul anului 2026. Pentru a face față acestor provocări este nevoie de mai mult decât metode convenționale. Este nevoie de inovație bazată pe cunoașterea locală, testată în teren și adaptată realităților fiecărei ferme.

NGT-urile nu înlocuiesc experiența fermierilor; ele o completează. Aceste tehnologii fac posibilă dezvoltarea unor culturi cu o reziliență sporită, o eficiență mai mare și o calitate superioară, reducând totodată resursele necesare pentru producție. Atunci când sunt introduse în mod responsabil, în colaborare cu cercetători, fermieri și instituții locale, aceste tehnologii pot ajuta agricultura din România să răspundă mai eficient unei clime în continuă schimbare. Cu toate acestea, adoptarea cu succes depinde de cooperare și încredere. Descoperirile științifice trebuie transformate în soluții practice care funcționează în condiții reale. La Corteva, ne concentrăm pe conectarea cercetării de laborator cu aplicațiile din teren, colaborând îndeaproape cu fermierii pentru a ne asigura că inovațiile răspund celor mai presante provocări ale acestora, de la creșterea presiunii exercitate de dăunători și boli până la fenomene meteorologice extreme. Testările în câmp, mecanismele de feedback și parteneriatele contribuie la transformarea NGT-urilor în instrumente utile, și nu doar în concepte abstracte. Integrarea științei cu experiența locală le permite fermierilor români să își mențină competitivitatea și, în același timp, să avanseze pe calea sustenabilității.

După cum afirmă Cristian Stoica, proprietarul fermei „La Bunici”, membru al Consiliului Director al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și președinte al Asociației Grânarii, care reunește fermieri din județele estice ale României: „Noile tehnici genomice de ameliorare reprezintă un salt uriaș pentru știință, având potențialul de a conduce la cercetarea și dezvoltarea unor varietăți mai bine adaptate condițiilor din ce în ce mai dificile cu care se confruntă agricultura în prezent. Integrarea acestora în practicile actuale ne-ar putea ajuta pe noi, fermierii din Uniunea Europeană, să devenim mai competitivi, astfel încât să ne putem susține în continuare afacerile, să producem pentru consumatorii europeni și să nu pierdem cursa în fața competitorilor noștri de pe alte continente.”

Decizia Uniunii Europene reprezintă o etapă importantă, însă este doar începutul. Progresul real se va produce în teren, prin parteneriate între fermieri, cercetători, universități și industrie. Prin combinarea inovației cu responsabilitatea și a clarității legislative cu excelența științifică, Europa își poate consolida atât competitivitatea agricolă, cât și încrederea publicului. În acest fel, fermierii din România vor fi mai bine pregătiți pentru a contribui la construirea unui viitor rezilient și sustenabil pentru agricultura europeană.

Autor: Andre Negreiros, Liderul Unității Comerciale Europa Centrală și de Est, Corteva Agriscience