
Fonduri europene 2026 – Fermierii, forțați să schimbe strategia. Cine are șanse reale la finanțare

Accesarea fondurilor europene în agricultură nu mai ține doar de eligibilitate, ci tot mai mult de calitatea proiectelor și de capacitatea fermierilor de a veni cu planuri de afaceri solide, adaptate realității din piață. Consultantul în fonduri europene Cosmin Măglaș atrage atenția că programele disponibile trebuie privite diferențiat, în funcție de dimensiunea exploatației și de obiectivele fiecărui fermier.
Potrivit acestuia, o primă împărțire clară trebuie făcută între programele destinate fermierilor mici și mijlocii și cele care se potrivesc fermierilor mari, interesați de investiții în procesare.
”Aș împărți programele în două tipuri: programe pentru fermierii mici și mijlocii – vorbim de DR-12, DR-14 și programele care deja s-au desfășurat, precum și programele prin GAL-uri, la care trebuie să avem atenție la ce înregistrăm la APIA; și programe pentru fermierii mari, care pot să treacă în zona de procesare”, a precizat Cosmin Măglaș, la AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
Pentru exploatațiile mici și medii, consultantul subliniază că atenția la detalii rămâne esențială, mai ales în ceea ce privește datele declarate și corelarea lor cu evidențele APIA. În același timp, pentru fermele mari, miza se mută tot mai mult spre investiții complexe, în special în zona de procesare agricolă, acolo unde concurența pentru obținerea finanțării este tot mai dură.
Cosmin Măglaș spune că fermierii mari trebuie să înțeleagă foarte bine noua realitate a competiției pe proiecte europene. În opinia sa, nu mai există loc pentru dosare făcute superficial, în condițiile în care supracontractarea și interesul pentru finanțare au ajuns la cote foarte ridicate.
”Pentru aceștia aș avea două sfaturi. Unu, să-și facă un plan de afaceri foarte bine conceput, cu o echipă completă, pentru că observăm că nu mai intră la finanțare planurile făcute pe genunchi. La o supralicitare de 300-400%, nu ai cum să intri cu un plan făcut pe genunchi. De asemenea, să nu se blocheze la aceste finanțări ale agriculturii prin PNS, ci să se ducă și către alte zone de finanțare, tot pentru procesare agricolă”, a explicat consultantul.
Pe lângă pregătirea proiectelor, consultantul ridică și o problemă de sistem: lipsa unor instrumente financiare suficiente pentru sprijinirea fermierilor care intră în investiții de mari dimensiuni.
”Pentru aceste proiecte mari, trebuie ca Ministerul Agriculturii să găsească un instrument de garantare a creditelor pentru fermierii care implementează proiecte europene. Se poate face acest lucru în momentul în care știm că agricultura ține de securitatea alimentară, o declarăm în acest fel și putem să avem instrumente financiare la nivel guvernamental. Dacă tot luăm împrumuturi externe, de ce să nu o facem cu scopul de a finaliza implementarea proiectelor europene în procesare?”, a mai spus Cosmin Măglaș.
Ionuț Fîntînă
NOTĂ Imaginile folosite au caracter ilustrativ. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.
ATENȚIE! Orice comentariu trebuie aprobat de un moderator, de aceea pot apărea întârzieri în publicarea lor. Ne rezervăm dreptul de a respinge sau a șterge parțial acele comentarii care nu respectă o conduită civilizată sau sunt contrare normelor legale de comunicare în spațiul public.































2 comentarii
Deocamdată se amână lansarea proiectelor . Nici nu s a votat bugetul..Apoi trebuie lansate condițiile de implementare care trebuie să stea 15 zile în dezbatere publică…între timp vine Pastele…așa că pt fonduri europene poate avem prim mai iunie…
Foarte bun