Pregătirea solului pentru iarnă: tot ce trebuie să știe fermierii

Sezonul însămânțărilor și recoltărilor de toamnă se apropie de final, însă fermierii adevărați încă nu au timp de odihnă, pregătirea solului pentru iarnă continuă.

În agricultură se vorbește despre triada „Casa – Masa – Rasa”, care determină în mare măsură succesul recoltelor:  Casa reprezintă mediul și solul – parametrii naturali ai acestuia și lucrările de pregătire a patului germinativ. Masa este fertilitatea solului, potențată prin gunoi de grajd și îngrășăminte chimice. Rasa reprezintă materialul biologic folosit – semințele și materialul săditor.

Fiecare dintre acești factori contribuie aproximativ o treime la cantitatea și calitatea producției agricole vegetale. Tipul și textura solului sunt deosebit de importante. Solurile cu particule mari, nisipoase, sunt improprii agriculturii, în timp ce solurile nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, cu agregate friabile, sunt mult mai pretabile pentru creșterea plantelor, mai ales a celor rădăcinoase, bulboase sau tuberculifere.

Solurile mijlocii, cum sunt cernoziomurile, cu particule lutoase dominante, sunt cele mai valoroase pentru agricultura României, răspândite în special în câmpia Banatului, Bărăganului și Dobrogea.

Pe măsură ce proporția particulelor fine, argiloase, crește, solurile devin mai grele și mai compacte, cu rezistență mai mare la arat și mai puțin potrivite pentru culturile arabile, dar excelente pentru pășuni, fânețe sau plantații pomicole.

Alternanța îngheț–dezgheț din timpul iernii are efecte benefice asupra solurilor arate, fărâmând agregatele compacte și facilitând pătrunderea apei, aerului și rădăcinilor plantelor. În ultimii ani, însă, această alternanță a lipsit adesea, dar arătura efectuată toamna, cu brazde mari și afânate, permite pătrunderea apei și a zăpezii, ceea ce ajută la structurarea solului și la reducerea efortului utilajelor, crescând astfel productivitatea și reducând uzura acestora.

Efectuarea ogoarelor de toamnă trebuie să înceapă imediat după eliberarea terenului de resturile vegetale, de obicei la jumătatea lunii octombrie, și să se încheie odată cu venirea înghețului puternic.

Introducerea în sol a resturilor vegetale și administrarea a aproximativ 7 kg azot pe tonă de materie organică favorizează fertilitatea naturală, suplinind parțial lipsa gunoiului de grajd.

De asemenea, materia organică încorporată în sol devine hrană pentru râme, insecte și bacterii nitrificatoare, care contribuie la afânarea solului și la îmbogățirea acestuia în humus. Astfel, culturile beneficiază de un sol mai sănătos, mai ușor de lucrat și mai productiv.

Arătura de toamnă reduce riscul agenților patogeni și micșorează necesarul de pesticide, contribuind indirect și la protecția mediului înconjurător. Ogoarele de toamnă se execută obligatoriu cu plugul singur, fără grapă stelată, pentru a obține brazde înfoiate și foarte afânate. Brazdele mari nu trebuie să sperie fermierii, deoarece ele vor fi fărâmate de alternanța îngheț–dezgheț din timpul iernii. Comparativ cu arătura primăvăratică, arătura de toamnă aduce un spor de producție de 10–15%, un beneficiu care nu trebuie ignorat.

Autor: ing. Ion Velici

Citește și: Fonduri europene 2025 – Pașii esențiali pentru pregătirea unui proiect