Ministrul Petre Daea dă explicații! Cine e de vină pentru eșecul negocierilor pentru despăgubiri

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, vine cu precizări după discuțiile purtate la Bruxelles cu comisarul european pe probleme de agricultură, Janusz Wojciechowski, în contextul în care România a primit o alocare infimă din rezerva de criză a Uniunii Europene, pentru compensarea pierderilor suferite de fermierii români din cauza tranzitului de cereale provenite din Ucraina.

Iată cele mai importante declarații date de ministrul Petre Daea în conferința de presă de la sediul MADR:

• Am fost primul ministru din Consiliul de miniștri care am ridicat problema la comisar privind intervenția urgentă pentru ca fermierii să fie ajutați cu mijloace financiare, trimițând direct la regulamentul 1308, art. 219. Am solicitat această intervenție urmare a efectului negativ al cerealelor din Ucraina asupra controlului financiar al fermierilor. (…) Am stabilit cu domnul comisar să se facă o analiză comună a experților de la Comisia Europeană cu experții români. (…) În 28 septembrie 2022 am transmis comisarului mulțumirile care se cuveneau, privind Planul Național Strategic și privind această decizie de a analiza efectele asupra fermierilor. În 28 septembrie am transmis componența comisiei formată din experții noștri, în frunte cu Achim Irimescu.
• În 17 octombrie, în Consiliul de miniștri, am prezentat din nou situația grea în care se află fermierii români și nevoia de intervenție urgentă, spunând că e nevoie rapid de măsuri, în așa fel încât fermierii să-și poată efectua lucrările la timp și activitatea din agricultură să decurgă normal, în interesul României și al Uniunii Europene. (…)În 11 decembrie, din nou intervenție în consiliul de miniștri, susținând același lucru cu date noi, privind impactul asupra pieței și asupra veniturilor fermierilor români.
• În 30 ianuarie, am convenit împreună cu încă 5 state să prezentăm o informare în cadrul Consiliului de miniștri, prin care să aducem date și argumente privind situația dificilă din țările care se află în proximitatea războiului. (…) În intervenția mea am spus textual că fermierii români, cu depozitele pline și conturile goale, nu pot să-și continue activitatea de însămânțare a culturilor, mai ales în condițiile în care România este principalul cultivator de porumb și floarea soarelui din Uniunea Europeană. (…) Majoritatea țărilor au susținut solicitarea noastră și susținerea comisarului pentru a folosi rezerva de criză, care are în total 450 milioane euro. Din aceasta, țări importante au ridicat necesitatea de a păstra sume, în așa fel încât să nu pună la dispoziție întreaga sumă, întrucât situația pe piață este delicată. Comisarul, și în conferința de presă, a spus că este nevoie să facem acest lucru. Eu m-am bizuit și mă bizui pe cuvântul comisarului.
• În data de 8 februarie, am transmis datele necesare pe care le-a solicitat Comisia, în detaliu, spunând care este efectul în România, care sunt pierderile, care sunt importurile. La acea dată, importurile erau în jur de 3 milioane de tone de cereale și plante oleaginoase, informații susținute și de către comisar. Așteptând prelucrarea acestor date și urmărind declarațiile pe care le-a făcut comisarul, în 27 februarie, domnia sa preciza foarte clar că există în lucru această documentare și că este în pregătire decizia de a ajuta țările afectate. Am comunicat tot timpul datele care au fost cerute.
• În data de 14 martie, eram în Hunedoara, împreună cu ministrul agriculturii din Iordania, într-o vizită oficială. (…) În acea zi, la orele 13:41, primesc un telefon de la șeful reprezentanței noastre la Bruxelles, domnul Achim Irimescu, în care mi-a spus că a aflat pe surse că există deja o împărțire a sumei din rezerva de criză, care spune dânsul că este foarte mică. În momentul respectiv, având informația cum că România avea o sumă foarte mult sub solicitările noastre, am luat legătura cu directorul Direcției Generale Afaceri Europene de la MADR și am rugat-o să îmi pregătească un material rapid, pentru a veni din nou cu o solicitare la delegația permanentă a Comisiei Europene din București și să transmită imediat prin mail observațiile noastre, urmând ca apoi să transmit oficial, cu semnătură, aceste observații. La ora 15:39 l-am anunțat pe domnul prim-ministru, care imediat a ordonat intrarea în dispozitivul de lucru a doamnei Iulia Matei, care este ambasador la Bruxelles. Socotind că este nevoie de sprijin unitar, am socotit că este necesar să iau legătura cu domnii europarlamentari. La 14:06 am luat legătura cu domnul Mihai Tudose, i-am spus despre ce este vorba, care ar fi calculele. El m-a sfătuit să le comunic aceste lucruri și celorlalți europarlamentari, lucru pe care l-am făcut. La ora 14:16 am vorbit cu doamna Carmen Avram; la 14:22, l-am sunat și pe Rareș Bogdan, dar nu mi-a răspuns; la 14:32 am avut o convorbite cu doamna comisar Adina Vălean. Vreau să îi mulțumesc pentru că mi-a transmis rapid informațiile de care aveam nevoie și n-am zăbovit. Am discutat cu domnul Daniel Buda la orele 17:38.
• Pe data de 16 martie, am solicitat întâlnire cu domnul comisar. Am vrut să o am vinerea, dar domnia sa era la Strasbourg și mi-a spus că o vom avea luni, în marja Consiliului de miniștri.
• Din data de 14 martie, până în 20 martie 2023, nu a avut loc nicio negociere între experții români și cei ai Comisiei Europene, privind sumele ce se cuvin din fondul de rezervă. (…) Negocierea a fost la orele 11:45, pe data de 20 martie, când, timp de o oră, în dialogul cu domnul comisar, talonat de toată echipa tehnică care a pus pe masa noastră formulele de calcul, am putut să constat o serie întreagă de elemente care m-au determinat să spun foarte clar, direct și apăsat, apreciind colaborarea cu domnia sa, că formula pe care a ales-o ascunde adevărul și deformează realitatea.
• România a dat toate datele, la timp și fără echivoc, date verificate și verificabile.
• Comisia a stabilit două criterii. Criteriul stocurilor, spunând așa: facem o comparație a stocurilor de la sfârșitul anului cu media stocurilor din ultimii 5 ani. Dacă există un stoc mai mare acum, se justifică că există o presiune și că stocurile creează o problemă. S-au luat doar 3 culturi: grâul, porumbul și floarea soarelui. Aveți aici datele care atestă că Polonia are un stoc de grâu de 11 milioane de tone, mai mare cu 15% decât media celor 5 ani; la porumb are un stoc de 9 milioane de tone, mai mare cu 90% față de media celor 5 ani; un stoc de floarea soarelui de 78 milioane de tone, o diferență de 67% față de medie. Referindu-ne la România, am avut la sfârșitul anului un stoc de 5,837 milioane de tone de grâu, mai mic cu 9% față de media celor 5 ani; la porumb am avut 4,878 milioane de tone, mai mic decât media ultimilor 5 ani cu 59%; la floarea soarelui am avut un stoc mai mic cu 2% față de medie. În filosofia Comisiei și în analiza pe care ne-au prezentat-o, socotesc că se ia în calcul presiunea stocurilor numai atunci când acestea înregistrează o diferență de peste 20%; în cazul României, iată că nu există această diferență.
• Al doilea element de analiză al Comisiei a avut în vedere valoarea pierderii aferente, calculată pe seama producției realizate și a diferențelor de preț între prețul mediu național și prețul local, în zonele afectate ale țării: nord-vest, nord-est și sud-est. Comisia a calculat că pentru cele trei produse, pierderea ca urmare a prețurilor este de 45,84 milioane euro, din care însă a recunoscut în final doar pierderea la porumb, în valoare de 20,1 milioane euro, fără a cunoaște elementele de calcul care au determinat acest nivel.
• Față de acestea, prin proiectul de regulament, făcând calculele respective, României îi este acordată suma de 10,05 milioane euro. Făcând calculul valorii pierderilor la toate țările, putem constata că pierderea ca urmare a diferenței de preț la Polonia este de 204 milioane euro, la Ungaria de 110 milioane euro, la România de 45,84 milioane euro, la Slovacia de 22,8 milioane euro, la Bulgaria de 33,54 milioane euro. Practic, pierderile totale sunt de 417 milioane euro. Din rezerva de criză care are o valoare totală de 450 milioane, s-au luat 56,3 milioane euro. Comisia a repartizat fără vreo consultare, fără vreo discuție preliminară, fără o interpretare în prealabil a metodologiei de calcul, a repartizat sumele în felul următor: Poloniei 29,5 milioane euro, Ungariei nu i-a acordat nimic, României 10,05 milioane euro, Slovaciei nimic, Bulgariei 16,75 milioane euro.
• Luând act de aceste date, în discuția pe care am avut-o timp de o oră cu domnul comisar, cu echipa domniei sale, i-am spus că pierd logica și i-am spus-o foarte clar: formula de calcul pe care ați ales-o este o formulă care să ne dezavantajeze, motiv pentru care vă solicit, domnule comisar, să-mi dați posibilitatea ca specialiștii mei, pe care nu i-ați folosit conform înțelegerii stabilite, să poată să reanalizeze cu specialiștii dumneavoastră situația în care se află România.
• În acest moment, sumele nu sunt stabilite. Ele vor fi validate în comitetul din data de 30 martie, în care România este prezentă. Voi vedea ce informații îmi dau colegii după întâlnirea care se desfășoară la această oră, însă indiferent de sumă, hotărârea noastră și sprijinul nostru pentru fermieri va fi tot timpul constant, așa cum a fost și până acum.
• Folosindu-ne de regulament, suma pe care o vom primi-o se va dubla cu suma de la bugetul statului, în așa fel încât să dăm sprijin fermierilor care au cereale în magazii, nu comercianților de cereale, să ne înțelegem bine.
• Toți suntem nemulțumiți de această sumă. Zdrobitor din punct de vedere al înțelegerii mele ca specialist, ca om cu răspunderea aceasta statală de a conduce un sector atât de încercat anul trecut, trecând prin toate crizele posibile, inclusiv prin secetă.

Articol în curs de actualizare…