Meteo: Septembrie, maxime de peste 33°C și minime sub 0°C

Luna septembrie atinge frecvent temperaturi maxime de peste 33°C, însă, în ultimele zile poate atinge și minime ce ajung cu multe grade sub limita de îngheț, conform caracterizării climatice publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Așadar, potrivit meteorologilor, prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european.

Comparativ cu ultima lună de vară, august, valorile temperaturilor medii lunare înregistrează în septembrie o scădere destul de mică, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a Soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase.

Conform datelor înregistrate în perioada 1961–2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18°C doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului. În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul și sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16°C şi 18°C. Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor le sunt caracteristice valori mai moderate, între 12°C și 16°C. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 m) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8°C şi 12°C. În zonele montane mai înalte (peste 1500 m) aceste valori coboară până la 4-8°C, iar la altitudini de peste 2500 m se înregistrează temperaturi sub 4°C.

Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută lunară a lunii septembrie în România este de 43,5°C și s-a înregistrat la Strehaia, în 8 septembrie 1946.

La Bucureşti, maxima absolută a fost de 39,6°C, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9, având valoarea de 38,6°C. La staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii este de 37°C , înregistrată în data de 1 septembrie 1952.

De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă, în topul acestora regăsindu-se anii: 1982, 1994, 2011, 2012, 2015, 2020.

În 2015, a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33°C, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteorologice, în zilele de 7, 8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35°C. Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respectiv 33 de staţii meteorologice.

Temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub 0°C. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni în România este de -15,0 ºC, înregistrată la stația Vf. Omu în data de 28 septembrie 1935.

La Bucureşti, temperatura minimă absolută este de -3,1°C, înregistrată, în 30 septembrie 1977, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. În aceeaşi zi s-a înregistat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, -2,4°C. La staţia Bucureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6°C şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906.

Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, în zilele de 29 și 30 septembrie. În topul anilor cu cele mai reci luni septembrie se află: 1971, 1972, 1977, 1996, 1997 etc.

Potrivit meteorologilor, precipitaţiile din luna septembrie sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2021, la stațiile meteorologice din rețeaua ANM, se constată că mediile lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest, în centrul și vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane. Cantiţăţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi vestul Transilvaniei. În Subcarpaţi, pe areale extinse din Transilvania, în Dealurile Vestice, Maramureş, în vestul și nordul Moldovei, precum și pe areale extinse din Carpați se înregistrează valori între 50 și 75 mm; cantități medii de peste 75 mm se înregistrează doar în zona montană, acestea depășind 100 mm izolat, în Munții Banatului și în nordul Carpaților Orientali.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm, la Piatra Neamţ, în anul 1912. La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi, 287,1 mm, şi Bucureşti-Băneasa, 269,6 mm.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni septembrie se află: 1972, 1978, 1996, 1998, 2001, 2005 etc.

Cele mai secetoase luni septembrie din istoricul măsurătorilor meteorologice s-au înregistrat în anii: 1961, 1965, 1973, 1986, 2011 etc.

Din datele ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la stația Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005. Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantității de precipitaţii căzute în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, și Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm.