După impozite, facturi și mâncare, vă mai rămân bani de cheltuială?

Mâncare, facturi și impozite. Datele publicate de INS arată că aproape toți banii românilor au fost direcționați anul trecut spre cheltuieli de consum.

Intitutului Național de Statistică arată că 94% din veniturile populaţiei s-au dus în trimestrul trei al anului trecut pe cheltuieli de consum, plata facturilor pentru întreţinerea locuinţei şi impozitele şi contribuţiile plătite către stat.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2021, în medie, 32,4% din consumul gospodăriilor.

Practic, datele Institutului Național de Statistică arată că principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.) arată studiul, citat de adevărul.ro

Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2021, în termeni nominali, 5.704 lei pe gospodărie şi 2.256 lei pe persoană.

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în trimestrul III 2021 în medie de 4.939 lei lunar pe gospodărie (1.954 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,6% din nivelul veniturilor totale.

Din datele INS reiese însă că 61,7% dintre cheltuieli au fost cele de consum (din care 32,4% sunt cele cu produsele alimentare şi băuturile nealcoolice şi 15,7% cheltuielile cu locuinţa, electricitatea, gazele etc) şi 33% cheltuielile cu impozitele şi contribuţiile.

La polul opus s-au aflat cheltuielile pentru investiţii. Pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni românii nu au prea avut bani. Aceste domenii deţin, potrivit INS, o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%).

Conform INS, veniturile băneşti au fost în medie de 5.362 lei lunar pe gospodărie (2.121 lei pe persoană), iar veniturile în natură estimate la 342 lei lunar pe gospodărie (135 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69,6% din veniturile totale ale gospodăriilor).

INS menţionează că, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,9%), veniturile în natură (6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (4,8%), veniturile din agricultură (1,5%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,1%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,9%).

Instituţia precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.