”Nedeia mocănească” din Voinești-Covasna, „în carantină” până anul viitor

Din considerente de siguranţă sanitară, renumita sărbătoare a românilor din Voineşti-Covasna, „Nedeia mocănească”, a fost amânată pentru anul viitor, a anunțat luni primarul staţiunii Covasna, Gyero Jozsef.

Motivul invocat este că evenimentele în aer liber cu un număr mare de participanţi sunt greu de organizat, în condiţiile în care se solicită certificate de vaccinare sau teste COVID-19.

„«Nedeia mocănească» nu o să fie în acest an, nu am fost căutat de Asociaţia Justinian Teculescu, organizatorii acestei manifestări. De altfel, sunt reglementări drastice în ce priveşte evenimentele publice, iar cele în aer liber sunt greu de organizat pentru că nu te poţi asigura că vin doar persoanele vaccinate sau testate. La peste 2.500 de participanţi e obligatoriu ca toate persoanele să fie vaccinate. În spaţii închise e altceva, poţi avea un control, o uşă de acces, dar în pădure, în spaţii deschise, nu prea poţi, există un risc. (…) Cu gust amar vă spun că este posibil să nu organizăm nici Zilele oraşului Covasna în acest an”, a declarat primarul Gyero Jozsef pentru AGERPRES.

Florentina Teacă, reprezentanta organizatorului evenimentului, Asociaţia Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”, a confirmat faptul că „Nedeia mocănească” nu va avea loc din cauza dificultăţilor de organizare.

„Se adună multă lume, nimeni nu îşi asumă riscuri. (…) Să sperăm că ne putem revedea anul viitor”, a declarat Florentina Teacă.

Una dintre cele mai vechi sărbători pastorale din zona Arcului Carpatic, „Nedeia mocănească” de la Voineşti-Covasna aminteşte de vremurile când, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, ciobanii tineri coborau de la munte pentru a-şi alege viitoarele neveste. Ei ofereau fetelor păpuşi din caş și, dacă darurile erau acceptate, atunci intrau împreună în hora Sântiliei, urmând ca nunta să aibă loc în toamnă, când flăcăii reveneau cu oile acasă.

În cadrul Nedeii, în fiecare an au fost prezentate obiceiurile de nuntă specifice zonei, păstrate şi transmise din generaţie în generaţie, cum ar fi cerutul miresei, bărbieritul mirelui sau ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor sau ridicatul bolovanului. În rândul localnicilor din Voinești-Covasna, fiecare moment al nunţii, reconstituit în cadrul sărbătorii, acea o anumită semnificaţie. Spre exemplu, dacă la descălțatul nașilor mireasa scoatea mai iute opinca naşei din picior, atunci însemna că femeia are ultimul cuvânt în casă, iar dacă paiele aprinse aruncate la picioarele tinerilor însurăţei în timp ce dansau se stingeau repede însemna că nu vor avea certuri în familie. De asemenea, ruperea colacului deasupra capului miresei şi împărţirea lui în patru zări era semn de bun augur pentru viitorii părinţi, existând credinţa că vor avea urmaşi sănătoşi şi viguroşi.

În urmă cu câţiva ani, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna a realizat și un film documentar despre „Nedeia mocănească”, în cadrul unui proiect mai amplu de prezentare a meşteşugurilor, tradiţiilor și obiceiurilor oamenilor din zonă.