DISPERARE fără margini – Fermierii își ard propria recoltă ca să scape de ”ciuma șoarecilor”

șoareci

Situație fără precedent pentru fermierii din Australia. După ani de secetă cruntă, fermierii din estul continentului se confruntă deja de luni de zile cu o invazie a șoarecilor care le devorează culturile. Agricultorii din zonă spun că ar putea fi cea mai mare invazie de acest gen din istoria Australiei.

Potrivit fermierului Colin Tink, în vârstă de 63 de ani, deși a lucrat în fermă toată viața sa, nu s-a mai confruntat niciodată cu o astfel de situație. Fermierul din Dubbo, un mic oraș din statul Noul Wales de Sud, încearcă să scape de șoareci fugărindu-i cu o mătură spre un bazin cu apă improvizat. Metoda, însă, este mult prea simplistă și nu reușește să facă față afluenței de rozătoare care atacă rezervele de cereale și de fân și nu omit niciun produs comestibil.

Potrivit publicației phys.org, producțiile din acest an arătau bine, după câțiva ani în care fermierii au suferit teribil. Colin Tink spune că ploile din ultimele luni i-au asigurat o recoltă satisfăcătoare, iar hambarele erau ticsite cu fân, astfel încât avea asigurată hrana pentru animale vreme de doi ani.

Apoi, însă, a început invazia șoarecilor. Mii și mii de rozătoare au dat năvală în producția fermierilor, adâncindu-se în nutrețuri. O mare parte din marfă este devorată, iar cea care mai rămâne este oricum stricată, din cauza dejecțiilor pe care șoarecii le lasă în urmă.

În aceste condiții, fermierii din zonă se văd nevoiți să recurgă la tot soiul de măsuri disperate pentru a mai diminua din numărul de șoareci. Greg Younghusband, un agricultor în vârstă de 40 de ani de lângă Gilgandra, a trebuit să-și ardă propriile recolte și să pună zeci de capcane, însă măsurile întreprinse de el par zadarnice în fața valurilor de rozătoare care dau năvală în ferma și casa sa.

Potrivit cercetătorului Steve Henry, de la centrul de cercetare științifică CSIRO (Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation), semnele sunt extrem de îngrijorătoare, având în vedere că invazia ține deja de câteva luni. Potrivit specialistului, de obicei incidentele de acest gen se termină repede, iar rozătoarele dispar peste noapte. De această dată, însă, invazia durează deja din luna octombrie, odată cu prima recoltă bună după o lungă perioadă de secetă.

Potrivit specialiștilor, astfel de incidente aveau loc până acum o dată pe deceniu, însă schimbările climatice cresc frecvența acestui fenomen. ”Dacă nu mai avem parte de ierni dure, șoarecii vor avea suficientă hrană pentru a supraviețui tot anul, astfel fenomenul va deveni cronic”, atenționează Bill Bateman, profesor asociat la Universitatea Curtin din Australia de Vest.

Pe lângă distrugerea producției agricole, șoarecii aduc cu ei o altă mare problemă: virușii care sunt potențial mortali pentru oameni. Potrivit autorităților australiene, numărul de cazuri de leptospiroză – o boală asemănătoare gripei care poate duce la meningită, insuficiență renală, sângerări și complicații respiratorii – s-a dublat în 2021, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Specialiștii se tem că dacă temperaturile nu scad suficient de mult pe timpul iernii, multe dintre rozătoare vor supraviețui lunilor mai reci și se vor înmulți, iar primăvara următoare situația s-ar putea înrăutăți și mai tare.

Picture of Florentin Iuga
Florentin Iuga

 NOTĂ  Imaginile folosite au caracter ilustrativ. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 ATENȚIE!   Orice comentariu trebuie aprobat de un moderator, de aceea pot apărea întârzieri în publicarea lor. Ne rezervăm dreptul de a respinge sau a șterge parțial acele comentarii care nu respectă o conduită civilizată sau sunt contrare normelor legale de comunicare în spațiul public.

Cele mai citite în ultimele zile

PUBLICITATE

reclama CLAAS

alcedo

naturevo copfort

reclama Agricover

reclama corteva

reclama adama

reclama gratarescu

reclama Agroest Muntenia

reclama lidea

reclama vista bank

reclama sixt

reclama timac agro

reclama natur grup

reclama aisr

reclama Deltateh

reclama corteva

reclama nhr agro partners

reclama fmc

reclama prima sementi

reclama sixt

reclama sumi agro

produse MARCOSER

reclama verdon

reclama carmeuse

reclama syngenta

logo AGROPRESS

© AGRO TV 2026 | Toate drepturile rezervate | Este interzisă reproducerea integrală sau parțială, ori distribuirea conținutului, fără menționarea sursei.