HG: Noi reglementări privind diminuarea risipei alimentare

În Ședința Guvernului din 27 noiembrie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce modifică alineatul 2 al articolului 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin HG nr.51/2019.

La data prezentei, în România, cadrul juridic aplicabil în vederea diminuării risipei de alimente  este reprezentat de Legea 217/2016 cu modificările și completările ulterioare.

În practică, în primul an de implementare, respectiv 2019, s-a constatat că efectele aplicării legii au fost scăzute din cauza unor disfuncționalități. Prin actul normativ aprobat astăzi în Ședința de Guvern se extinde sfera operatorilor economici receptori prin includerea băncilor de alimente –organizații specializate în transferul de alimente.

Astfel, se are în vedere eficientizarea măsurilor de aplicare a prevederilor Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, prin eliminarea limitării donării de alimente doar către consumatorul final.

Modificarea aprobată vizează creșterea volumului de alimente donate, în special către persoanele asistate social, întrucât acestea vor putea beneficia de produse alimentare donate.

La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.

70% din risipa alimentară provine din gospodăriile populaţiei (peste 50% – 47 de milioane de tone), servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul (FUSIONS, 2016).

Cantitatea de deșeuri alimentare generate în țările industrializate este la fel de mare ca şi în țările în curs de dezvoltare, însă distribuția este diferită:

• în țările în curs de dezvoltare, peste 40% din pierderile alimentare se produc după recoltare și în timpul procesării;
• în țările industrializate, peste 40% din pierderile alimentare apar la nivelul vânzărilor cu amănuntul, precum și la consumatori.

Cauzele risipei alimentare 

Risipa alimentelor poate avea loc în toate punctele lanțului alimentar de aprovizionare şi anume la fermă, la prelucrare și fabricare, la comercializare, în restaurante și cantine, precum și în gospodăriile populaţiei. Motivele producerii deșeurilor alimentare variază mult și sunt specifice fiecărui sector de activitate.

Factorii care contribuie la risipa alimentară includ:

• Planificarea nepotrivită de cumpărături de alimente și promoțiile precum „cumpărați unul și obțineți unul gratuit” duce la achiziționarea sau pregătirea de mâncare în cantitate prea mare,
• Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite,
• Dimensiuni standardizate ale porțiilor în restaurante și cantine,
• Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),
• Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți,
• Standarde de calitate ridicate (ex. pentru produsele vândute cu amănuntul),
• Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului,  produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare),
• Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.

La baza tuturor acestor probleme stă o lipsă generală de conștientizare a soluțiilor posibile și a beneficiilor care decurg din reducerea risipei alimentare.

sursa foto: GreenReport