24 iunie 2021 - 23:53

Vrei să știi cum să produci un rachiu gustos? „Zăcătorile”, secretul fermentării prunelor

Atelier inedit. Miercuri, 24 februarie 2021 și joi, 25 februarie 2021, vizitatorii Muzeului în aer liber vor avea posibilitatea să învețe cum să producă rachiu gustos, consumat în gospodăriile oltenești.

Condiția este ca aceștia să participe la atelierul care este organizat în Casa din Bălăneşti, Gorj, şi în aria Povarnei din Sârbeşti, Gorj, ambele exponate ale Muzeului Astra.

Prin arhitectura şi patrimoniul lor, cele două exponate de valoare spun povestea pomiculturii din ţara noastră, prin prezenţa unei instalaţii de distilat fructele, de tip povarnă, una foarte importantă în satul arhaic.

Unul dintre „secretele” producției rachiului din atelierul muzeal a fost dezvăluit chiar de către Lucian Robu, directorul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului.

„Cele două gospodării, unde va avea loc atelierul de producere a tăriei şi a rachiului, sunt aduse în Muzeul Astra din Oltenia de Nord, din zone colinare recunoscute pentru tradiţia pomicolă seculară. Pentru satele din Gorj şi Vâlcea, tradiţia producerii ţuicii coboară în secolul al XV-lea şi este atestată de documente medievale de cancelarie domnească. Astfel de «parafe» confirmă, spre exemplu, faptul că în anul 1865 judeţele Argeş şi Vâlcea produceau peste 2.500.000 litri de rachiu.

„Cât despre «reţeta» rachiului, aceasta desigur că este una specială. După ce se coceau prunele, se scuturau cu prăjina, se depozitau în vase mari de lemn, numite zăcători. Aici fierbeau câteva săptămâni, adăpostite în şuri sau în şoproane. Pentru a fi distilate, prunele fermentate erau duse la cazane adăpostite în gospodării sau în povernele înşirate de a lungul văilor cu râuri.

„Pentru fiebere, focul ardea într-o vatră, sub cazanul de cupru. Deasupra cazanului se așeza ermetic capacul, iar țevile pe care circulau vaporii alcoolului erau răcite cu apă, dintr-un răcitor alimentat de o roată masivă, cu gălețele, care aducea apa, prin cădere, chiar din albia râului. La povarnă, cazanele fierbeau şi noaptea, iar acest moment era prilej de poveste şi tocmeală sau socializare, cum îi spunem astăzi”, a explicat Robu.

Un adevărat paradis în rezervaţia naturală „Dumbrava Sibiului”

Loc ideal pentru păstrarea spiritului românesc autentic, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este aşezat într-un adevărat paradis, în rezervaţia naturală „Dumbrava Sibiului”. Dispunând de un lac şi de peste zece kilometri de alei, muzeul prilejuieşte plimbări de tot felul, de la clasicul mers pe jos, până la un scurt tur cu trăsura, cu sania sau cu barca.

Vegetaţia luxuriantă îi ajută pe oameni să respire aer curat, dar şi să ignore pentru câteva minute sau ore agitaţia obişnuită a oraşului. O vizită în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului are şi această caracteristică de a te face să uiţi cu uşurinţă de problemele zilnice, transpunându-te într-o lume diferită, cu care înveţi treptat să comunici.

Este o lume creată demult, de secole, în decursul unei istorii în care românii şi-au creat un spaţiu al lor, care să-i deosebească de alţii, făcându-i să se simtă unici, creativi, conferindu-le un sentiment al statorniciei şi ajutându-i să reziste în faţa celor care au vrut să-i schimbe, într-un fel sau altul.

Muzeul în aer liber se întinde pe o suprafaţă de 96 ha, din care expoziţia propriu-zisă ocupă 42 de hectare. Vizitatorii au la dispoziţie două restaurante, două pensiuni, un spaţiu de joacă, un centru de informare turistică, 4 parcări, peste 10 km de alei, numeroase locuri de popas, spaţii destinate demonstraţiilor practice şi multe alte elemente menite să le facă şederea cât mai agreabilă.

Povestea Muzeului Astra începe în urmă cu mai bine de un secol, odată cu primele manifestări ale unui vis al românilor din Transilvania de a organiza la Sibiu, sub egida Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, o colecţie etnografică. Aceasta avea rolul de a pune în valoare cele mai reprezentative mărturii despre specificul românesc, despre ceea ce ne diferenţia în comparaţie cu alte popoare, lucruri şi fenomene care puteau explica tuturor cine suntem.

„Productele” măiestriei românilor trebuia să reprezinte dovada creativităţii tehnice şi ale hărniciei acestui neam.

Prima expoziţie a Muzeului Asociaţiunii, instituţie de la care provine numele Astra, a avut loc în 1905.