În urma protestului de la Bruxelles al fermierilor din cele cinci țări europene afectate de războiul din Ucraina urmează să fie luate decizii importante. De menționat însă că 12 țări continuă să se opună acordării celui de-al doilea pachet de sprijin. Deși importul cerealelor, în prezent, este suspendat în țările protestatare: Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, totuși, acesta curge nestingherit în virtutea contractelor încheiate înainte de această decizie.
Analiștii de piață cred că în ciuda protestului informațiile nu sunt prea optimiste pentru anul acesta în ceea ce privește stoparea fluxului de cereale care vor tranzita România și, „cel mai probabil, va continua și distribuția lor”, este convingerea lor.
Nimic nu poate opri tăvălugul care va pune la pământ multe afaceri pe piața alimentară
„După ce războiul se va termina, Ucraina va fi cel mai mare concurent pe piața produselor alimentare. Noi nu vom fi pregătiți economic și va fi foarte greu să facem față situației. Ucraina va dezvolta cu precădere industria alimentară. Materiile prime vor fi foarte ieftine ținând cont de producția proprie, tehnologia va fi de ultima generație datorită ajutorului primit. Produsele ucrainene vor veni la niște prețuri de dumping pe piața noastră și atunci vom vedea pe unde scoatem noi cămașă. Ei sunt deja pe piață, în marile magazine, cu produsele lor „, atenționează omul de afaceri teleormănean, Marian Truță pentru Agro Jurnal Digi24.
La rândul sau, analistul expert şi consultant pentru comerţul cu cereale, Cezar Gheorghe spune că: „Fluxurile ucrainene de marfă vor veni pe aici. Costurile sunt mari la transportul prin Istanbul, așadar este mai convenabil tranzitul prin Constanța. Singura certitudine pe care o aveam este faptul că instituțiile europene au prelungit cu încă un an. Cât despre oprirea importului în cele cinci țări nu există nimic sigur în afara unor declarații politice despre care nu știm dacă se vor concretiza”.
Grâul românesc începe să aibă o cadență
„În România, așteptăm cele 10,5 milioane de tone, însă vom rămâne cu siguranță cu un milion de tone de grâu nevândut ceea ce ne pune pe gânduri. 7,5 milioane de tone este obligația de a exporta în sezonul 2023-2024. Grâul românesc începe să aibă o cadență. Ne referim la recolta veche, ajungând la un nivel de export de peste 4 milioane de tone, dar nu mai este timp suficient până la noua recolta ceea ce ne face să credem că milionul acela de tone va rămâne în continuare în România”, a declarat Cezar Gheorghe pentru Agro Jurnal-lul de la Digi24.
Piața cerealelor condiționată de vreme
„Am intrat în Weather Market, adică o piață condiționată de vreme. În bazinul Marii Negre, România va avea parte de precipitații până la 8 iunie. Și Ucraina va avea parte de ploi. De fapt, premizele sunt bune deoarece în toate statele UE, chiar și Spania va ploua. Sunt multe îndoieli în ceea ce privește regimul precipitațiilor în USA care se văd la orizont până la 8 iunie dar care ocolesc anumite state. Incertitudinea face ca bursele să rămână ridicate în ceea ce privește cotațiile porumbului american”, a adăugat Cezar Gheorghe.
Ce va urma după 5 iunie 2023?
Analiștii europeni cred că după 5 iunie vom vedea, prin liniile de solidaritate, o basculare de volume de marfă din Ucraina spre UE. Ucraina trebuie să vândă iar procesarea în UE are nevoie de marfă ieftină pentru a genera profit cât mai consistent. Ucraina va avea nevoie pentru a traversa prin România, anul acesta, cu import restricționat sau nu, minimum 25 de milioane de tone de cereale cu costuri logistice mult mai mici.
În ceea ce privește producția din Ucraina aceasta beneficiază de taxe foarte mici sau deloc, în virtutea Legii Marțiale. Legea scutește de taxe de import mărfurile din Ucraina și scutește de TVA tranzacțiile pentru importul de mărfuri pe teritoriul vamal al Ucrainei. Această decizie are si un dezavantaj – plăți neefectuate către bugetul de stat ucrainean.
Protestul fermierilor români, polonezi, unguri, slovaci
Reamintim că peste 200 de fermieri din Europa de Est și Europa Centrală au protestat, marți, 23 mai, la Bruxelles. Aceștia au cerut măsuri care să le garanteze că cerealele din Ucraina doar tranzitează statele membre și nu rămân pe teritoriul lor. Este primul protest comun: Polonia, Slovacia, Ungaria, România (cu excepția Bulgariei) cerând la Bruxelles, măsuri pe termen lung.
Bun venit în jungla politicii europene
Peste 50 de fermieri din România au participat la mitingul organizat în fața Comisiei Europene de la Bruxelles. Prezent la miting, fermierul Ionuț Olteanu a afirmat că România a acordat o atenție deosebită comerțului cu cereale din Ucraina ” ceea ce nici o alta țară europeană nu a făcut-o”. La rândul sau, vicepreședintele Copa, Marius Micu a adăugat că ” Dacă statele membre ale UE nu sunt solidare cu cele care întâmpină probleme, îi rugăm să primească contingente în mod egal, repartizarea pe populație a produselor ucrainene astfel încât efortul să nu fie pe statele care sunt învecinate cu Ucraina”.
Nici președintele Pro Agro, Ion Arion, nu înțelege cum de ceilalți fermieri au fost marginalizați. „Astăzi, noi, în fața Comisiei Europene, nu suntem pe deplin înțeleși. UE a pus la dispoziția fermierilor ucraineni mijloace de sprijin, logistică necesară de transport și de depozitare, neglijând ceilalți fermieri europeni”.
„Bun venit în jungla politicii din Europa”, a strigat, în mijlocul protestatarilor, secretarul general Copa Cpgeca, Pekka Pesonen.
Pesonen a asigurat de sprijinul fermierilor europeni spunând că aceasta este o problemă europeană, iar soluția trebuie să fie tot europeană în ciuda faptului că instituțiile europene consideră că este doar o problema regională, deci nu se află în grija lor.
Grâul va începe să fie recoltat în a doua jumătate a lui iunie, iar Portul Constanța nu va face față valului mare de cereale autohtone și celor din Ucraina. Cererea de restabilire a cotelor de export pentru Ucraina este una dintre principalele propuneri ale fermierilor.
Pe lângă cererile referitoare la cereale se află și cele care privesc extinderea listei cu produse procesate primare de făină, ulei și mălai.
„În cazul în care perioada nu va fi extinsă, vom insista pe alocare unor cote și contingente pentru toate țările din UE, corelate cu populația și suprafața fiecărei țări, tocmai pentru ca impactul să fie diminuat”, a cerut Florentin Bercu de la Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Acordul de asociere din 2017 prevedea contingente scutite de taxe. Putem lua ca exemplu porumbul și grâul. La porumb Ucraina avea dreptul de export, fără taxe în felul următor: 2 milioane tone cu destinația Spania, Portugalia, 0,65 tone porumb, iar 0,5 milioane de tone restul țărilor din UE.
La grâu, Ucraina avea dreptul la un export de 1 milion de tone în UE, fără taxe.
Sursa: Agro Jurnal Digi24
