Un număr tot mai mare de dovezi științifice indică potențialele efecte negative asupra sănătății asociate cu expunerea la PFAS. Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a publicat marţi propunerea a cinci ţări europene de a interzice în UE, poluanţii PFAS.
Potrivit AFP, citată de Agerpres, ECHA urmărește implementarea acesteaia, după 2026, iar până atunci va trebui să o evalueze și să o trimită la Bruxelles, ca recomandare. Propunerea vizează să interzică producerea, utilizarea, importul şi introducerea pe piaţa UE şi în Spaţiul Economic European, a aproximativ 10.000 de compuşi aparţinând perfluoruraţilor (PFC) şi substanţelor polifluoroalchilate (PFAS).
Propunerea prevede, de asemenea, ca întreprinderile să aibă un termen de la un an şi jumătate până la maximum 12 ani pentru a elimina treptat PFAS, în funcţie de utilizări şi de disponibilitatea substanţelor alternative.
La rândul lor, activiștii de mediu au subliniat că există „alternative la ambalajele tratate cu PFAS” pentru alimente și acestea sunt disponibile pe piață.
Moleculele de PFAS sunt formate dintr-un lanț de atomi de carbon și fluor legați. Puterea legăturii carbon-fluor face că aceste substanțe chimice, în esență, să nu se degradează în mediul înconjurător, fapt care le aduce denumirea de „substanțe chimice permanente”.
Cercetările efectuate de opt ONG-uri au descoperit că PFAS sunt utilizate pe scară largă în ambalajele de unică folosință: 38% dintre eșantioanele prelevate de la fast-food-uri, din supermarketuri și din magazinele alimentare prezente în mediul virtual, din șase țări europene au fost „suspectate” că au fost tratate cu substanțe chimice PFAS pentru a elimina senzația de uleios. La 66% dintre eșantioanele trimise pentru analize s-a constat existența unui „tratament intenționat” cu PFAS.
PFAS, aceste substanţe dotate cu proprietăţi antiaderente, impermeabile şi termorezistente, sunt prezente în mai multe domenii industriale şi ale vieţii de zi cu zi: produse din teflon, ambalaje alimentare, aeronautică, textile, etc.
