6 august 2021 - 04:04

„Stânele sunt focare de infecţie nemaipomenită”, (Marușca, ICD)

În contextul recomandărilor făcute comunităților locale de către Teodor Maruşca, directorul tehnic al Institutului de Cercetare-Dezvoltare (ICD) pentru Pajişti din Braşov, vineri, 18 iunie 2021, cu ocazia conferinţei organizate de Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM), și anume de a cultiva plante furajere pe terenurile agricole, astfel încât să fie redusă la jumătate presiunea asupra pajiştilor, el a completat cu afirmația că, cităm: „stânele sunt focare de infecție nemaipomenită”.

Stânele sunt focare de infecţie nemaipomenită, poluatoare, boli, dăunători, din cauză că oamenii nu sunt obişnuiţi să utilizeze aceste îngrăşăminte organice pe pajişte şi să crească producţia. Analizele de sol făcute de institutul nostru arată că există o carenţă extraordinar de mare de fosfor în sol. Dacă ai fosfor, ai leguminoase, ai azot fixat biologic. Având fosfor şi azot, ai şi spor de producţie pe pajişte. Aplicarea agriculturii ecologice trebuie să vă stea în atenţie”, a spus Maruşca, citat de Agerpres.

În altă ordine de idei, expertul el a mai menționat că producţia evaluată a pajiştilor se cifrează în medie la 5,9 tone de masă verde la hectar, ceea ce ar suporta o încărcare cu animale de o jumătate de vită mare la hectar.

„Având mai multe vite, înseamnă suprapăşunat, distrugerea biodiversităţii, eroziune şi o sumedenie de dezechilibre majore. În cele cinci localităţi, în anul 2018, am întâlnit 7.530 de unităţi vită mare, circa 550 de bovine şi 51.000 de ovine şi caprine, iar încărcarea acestor localităţi este de 0,95 unităţi vită mare, aproape dublă faţă de capacitate”, a continuat directorul tehnic al ICD.

Tot el a precizat că o pajişte în câmp deschis are o participare a speciilor furajere de 36%, în timp ce sub arbori e cu 20% mai mult. În plus, a mai adăugat expertul, valoarea pastorală este de 21% pe pajiştea deschisă şi de 37% sub arbori.

„Producţia de masă verde furajeră e de două tone la hectar, iar sub arbori e de 4,2 tone. Mai mult, animalele care stau sub arbori dau o producţie cu 20-40% mai mare decât cele care stau vacile în soare”, a menţionat directorul tehnic al ICD.

Nu în ultimul rând, el a mai precizat că populaţia poate să maximizeze profiturile în urma activităţii de creştere a animalelor.

„Jambonul din porcul crescut în dehesa costă în jur la 140 de euro kilogramul, în timp ce cel făcut din porcul de crescătorie este de 40 sau 30 de euro kilogramul. (…) Cred că avem legislaţie şi pentru arborii izolaţi, numai că din nefericire nu se aplică”, a conchis reprezentantul ICD.

Teodor Maruşca se află în conducerea ICD Braşov din anul 2009, este expert în habitate de pajişti şi tufărişuri, este membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.