SE VOR PUNE DE ACORD ALESII ASUPRA INTERZICERII INSTRAINARII TERENURILOR?

46
Parlamentul analizează modificarea Legii Nr.14/2014 care reglementează și în prezent vânzarea terenurilor agricole. Prin acest act normativ au fost stabilite anumite criterii, dar cel mai important decurge din Art.2, ce prevede că de aplicarea acestei legi se bucură cetățenii români, respectiv cetățenii membri unui stat al Uniunii Europene. Art. 2 poate constitui un răspuns formulărilor populiste apărute frecvent în medii publice: ,,Noi nu ne vindem țara”. ,,Se confirmă un drept alocat tuturor cetățenilor din UE. Prin Art. 4 vânzările sunt condiționate de anumite criterii, respectiv prevederile Cod Civil, ca și alte drepturi de preemțiune. Problema esențială a înstrăinării terenurilor agrare a apărut odată cu o constatare ce a provocat discuții și anxietăți. Un mare număr de terenuri aflate anterior în posesia țăranilor au fost achiziționate de antreprenori străini, fapt ce a generat temerea absurdă că ,,Ne vindem țara”. Prețurile reduse și calitatea terenurilor au reprezentat o atracție deosebită pentru investitorii străini. Se apreciază că în perioada 2008 – 2012 aceștia au investit în terenuri agricole peste un miliard de euro. Statistici întocmite de Ministerul Agriculturii confirmă însă că principalii antreprenori agricoli sunt de origine română, care au reușit să lucreze enorme suprafețe agricole folosind în plus metoda arendării. Patrioții de serviciu au lansat sloganul: Străinii jefuiesc țara, dar a dialoga pe această temă este inutil. Terenul agricol nu poate emigra, iar pentru activitatea și veniturile obținute actualii antreprenori din agrcultura română plătesc impozite, care cu cca. 15 ani în urmă păreau imposibile. Nu se ia în considerație că noua agricultură privată a reprezentat folosirea unei forțe de muncă și a unui imens inventar agricol (evident importat) care au amplificat enorm valoarea unor terenuri, deținute anterior de clasa țărănească sub forma unor loturi minore de unică subzistență. Dar principalul aport al schimbării profilului proprietăților agrare s-a materializat în sporurile de producție, fapt ce ne-a transformat în mare exportatoare de cereale și alte produse ale fermelor actuale. Din importatori am devenit mari exportatori, calitate ce a influențat pozitiv economia națională sub toate aspectele.
Dar pentru a aprecia corect esența acestor modificări intervenite în structura patrimoniului agrar, este necesară analiza unor date statistice ce reflectă această evoluție. După aplicarea Legii 18/1991, Ministerul Agriculturii a colectat date de la autoritățile județene și, conform unor informări primite în acest sens, rezultă că existau 2.598.749 gospodării private cu terenuri însumând 6.576.459 ha. Aceste proprietăți reprezentau loturi cu o suprafață medie de 2,53 ha. respectiv caracteristică principală a unor proprietăţi de subzistență, incapabile să ofere deținătorilor posibilitatea unor minime venituri de esență vitală. Aceste aspecte au determinat câteva consecințe ce s-au reflectat pe parcurs în procesul de dizolvare a patrimoniului țărănesc. Multe din aceste loturi nu mai erau lucrate, stăpânii acestora obosiți, bolnavi și incapabili de eforturi mai intense, au preferat să vândă sau să arendeze terenurile, astfel că pe parcurs valoarea comercială a acestora fiind în creștere, a reprezentat un punct de atracție pentru proprietari. Merită de subliniat că, din cauza greutăților intâmpinate, o mare parte din cei tineri au preferat să se mute în orașe, iar cei cu o pregătire mai deosebită au emigrat definitiv.
 Date certe privind situația patrimoniului agrar se pot reține din Recensământul General Agricol întocmit de INS și Ministerul Agriculturii între 2 XII 2010 și 31 XII 2011. Din situațiile întocmite rezultă următoarele date:
Proprietăți între 1 – 5 ha 2.505.543 exploatări cu 3.137.443 ha, (37%)
Proprietăți între 5 – 50 ha 229.599 exploatări  (684.496 ha)
Proprietăți între 50  – 100 ha  6.516 exploatări (336.762 ha)
Proprietăți peste 100 ha 10.434 exploatări (4.139.755 ha – 41%)
 Total Arabil 8.305.473 ha
Diferențele față de anul 1992 sunt extrem de mari. Față de o suprafață de 6.
576.459 ha. aflată în posesia agriculturii țărănești la începutul deceniului, ea scade la 3.137.443 ha. cât figurează în statistica INS la data de 31 XII 2011. Diferența se regăsește în fermele peste 100 ha. care reprezentau 41% față de totalul arabil existent. (sursa: curierulnational.ro)
Citește și

Cmentariile sunt închise