Situatia agrometeorologica nefavorabila a acestui inceput de an, soldata cu calamitarea culturilor de pe suprafete agricole intinse, a adus cu sine si probleme de ordin economic si metodologic, de natura sa puna in dificultate si mai mare agricultorii in relatia cu MADR si APIA.
Ştefan Gheorghiță, fermier, administrator TRIAGROEXIM – jud. Brăila, ne-a transmis urmatorul apel public catre organele competente, al carui raspuns il asteapta cu interes foarte multi agricultori:
„După o lună de analize şi interpretări, inevitabilul s-a produs şi APIA Brăila prin adresa nr 4919/04.05.2020, ne răspunde la o adresă din data de 35/03.04.2020, prin care solicitam un punct de vedere dacă pentru culturile agricole de toamnă calamitate înainte de depunerea cererii unice pe suprafaţă, se poate invoca forţă majoră şi surpriză, NU SE POATE. O surpriză previzibilă şi de care am mai scris, dar acum este oficială, cel puţin aşa întelegem.
Şi ce dacă? Ce-o fi aşa de important acest lucru? Păi hai să vedem şi să coroborăm cu alte declaraţii din mediul public referitoare la acest subiect.
Secretarii de stat de la agricultură, domnii Emil Dmitru si George Scarlat, primul în revista Profitul Agricol nr15/2020 şi al doilea într-o intervenţie televizată la AGRO TV (mai sunt şi alte intervenţii în acest sens), au precizat pentru ,,toţi fermierii’’ că au vorbit la APIA şi că pentru diversificare se vor lua în calcul culturile calamitate şi la care există procese verbale de calamitate. Nu vreau să mai aduc aminte, că într-o altă ocazie discuţia în acest sens a fost şi pentru înverzire, fiindcă şi acolo vom avea probleme, dar să le luăm pe rând.
Pornind de la adresa APIA (ataşată în facsimil) se înţelege foarte clar printr-o traducere de către mine într-un limbaj simplu, iar acest lucru este prevăzut în lege, adică OUG3/2015, că pentru orice cultură calamitată înainte de depunerea cererii unice, adică înainte de stabilirea ,,unei relaţii contractuale’’ între fermieri şi APIA, nu se poate discuta de calamitate, asta dacă legea nu prevede în mod expres această situaţie. Şi iar surpriză, OUG 3/2015 nu prevede această situaţie specială.
În acest sens se nasc următoarele întrebări la care rugăm Ministerul Agriculturii şi APIA să ne comunice, nouă fermierilor mici şi mari, următoarele:
- Dacă un fermier vine până la data de 15 iunie 2020, ultima dată la care poate depune cererea unică pe suprafaţă conform comunicatelor APIA, doar cu două culturi semănate floarea soarelui şi porumb (acestea conţinând şi suprafaţele întoarse din culturile de toamnă) şi cu două procese verbale de culturi calamitate pentru rapiţă şi grâu, care aşa cum am arătat înainte au fost întoarse şi reinsămânţate, căte culturi va avea fermierul pe cerere unică? Va respecta diversificarea şi cum? Se va modifica progranul informatic? Cum se va înscrie pe cererea unică 4 culturi, cănd fermierul în realitate va avea două? Nu cumva riscăm un fals şi uz de fals de ne trezim că ajungem şi la DNA, deoarece acolo este competenţa pentru fonduri europene?
- Dacă în exemplul de mai sus înlocuim rapiţa cu mazărea şi să zicem că este calamitată, ce facem cu înverzirea? Se ia în calcul această cultură calamitată pentru înverzire?
- Dacă până la 15 iunie sunt fermieri care nu primesc procesele verbale de calamitate şi nu din cauza lor, ce vor face?
- Dacă având în vedere întrebările de mai declaraţiile domnilor secretari de stat sunt valabile, este posibil ca Directorul APIA, Dl Pintea să de-a o notă internă prin care să dispună măsurile mai sus menţionate, iar nota să fie asumată public prin comunicat de presă? Dar poate să dea un comunicat Dl Dir Gen Pintea şi în cazul în care cele de mai sus menţionate nu sunt posibile?
- Dacă vom avea situaţii în care funcţionari APIA pe motive de legalitate vor refuza aplicarea acestei note interne (vorbim de cea de asumare a măsurilor), ce va face fermierul? Cum va proceda?
- Cu cei care au depus cererea unică şi care nu au notificat starea de calamitate în 15 zile de la producere deoarece nu aveau dovezi, aşa cum prevede OUG3/2015, ce vor face? Prin dovezi ca să fim clari trebuia ataşat procesul verbal de constatare a calamităţiilor, care abia se constată şi în plus vorbim de un ordin care este în procedură de revizuire.
- În concluzie oare nu era mai simplu ca propunerea subsemnatului şi a APA Brăila de emitere a unei ordonanţe de urgenţă pentru modificarea art 31 din OUG3/2015 şi care să reglementeze aceste aspecte era mult mai simplă, clară şi fără riscuri şi interpretări legale? Nu avem pretenţia că formularea propusă de noi este cea mai bună, dar este mai bună decât nimic cum este acum.
Art. 31-propunere modificare
- Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris APIA, in 5 zile lucratoare de la aparitia situatiei de forta majora, iar notificarea va fi insotita de copie dupa cererea depusa la sediul administrativ teritorial pe raza carora se afla terenurile, bunurile, cladirile, utilajele sau animalele calamitate sau la firma de asigurari care are polita emisa pentru respectivul risc ;
- Furnizarea de dovezi relevante privind situatiile de forta majora se va face in 15 zile de la incheierea proceselor verbale de constatare a calamitatilor de catre autoritatile de stat competente sau firma de asigurari, doar daca riscul este asigurat.
- In cazul situatiilor in care din comisia de constatare a calamitatilor dispuse de Institutiile Prefectului sau alte autoritati de stat centrale sau locale, fac parte si angajati ai APIA, prevederile alin 2 nu se mai aplica ;
- In cazul in care situatiile de forta majora sunt constatate de firme de asigurari, depunerea la APIA a procesului verbal incheiat care sa ateste calamitatea se face in 15 zile de la incheierea acestuia, dar nu mai mult de 6 luni de la depunerea notificarii de anuntarea a situatiei de forta majora.
- Cazurile de forta majora privind culturile si/sau animalele calamitate si care indeplinesc conditiile de mai jos, pot fi considerate ca fiind existente in analizarea conditiilor de eligibilitate pentru acordarea subventiilor, indeplinind conditiile urmatoare :
- pentru culturile infiintate in toamna anului anterior si cu recoltarea in anul de depunere a cererii
- animalele calamitate cu cel mult 4 luni inainte de termenul final de inregistrare a cererii unice ;
În final sperăm în continuare ca toate propunerile APIA Brăila privind depăşirea situaţiei grele în care ne aflăm, să fie analizate printr-un dialog şi unde să putem explica toate măsurile concrete pe care le-am propus şi trimis către MADR şi Parlament. Poate este timpul să fie ascultaţi şi cei care chiar vin cu soluţii şi înţeleg şi situaţia grea a Guvernului, dar trebuie să găsim soluţii şi pentru fermierii greu încercaţi.”
